Am avut ocazia să discut in podcastul Memento Talks de pe Cluj24 cu doi tineri care au ajuns in etapa mondiala a concursului de robotica unde au si castigat premiul al III-lea. Alex si Razvan sunt doi tineri pasionati de robotica, iar in clasa a X-a au infiintat clubul de robotica Alphatronic pentru a-si putea atinge un scop; si anume sa ajunga castigatori in competitia nationala de robotica, First Tech Challenge. (Anais Popovici)

Curiozitatea lor initiala despre robotica, i-a pus pe un drum ambitios, iar  Alex si Razvan explica in cadrul discutiei
despre ce fel de dificultati au avut de depasit cand au infiintat clubul.
Pe parcursul a doi ani de zile echipa Alphatronic s-a confruntat cu diverse dificultati precum problemele tehnice. Ceea ce i-a ajutat sa depaseasca momentele dificile este faptul ca ei au avut un scop clar de la inceput care mai apoi le-a transformat acea pasiune intr-un record mondial, premiul Inspire de la First Tech Challenge si un loc pe podium la competitia
mondiala de robotica.

Categoric si efortul depus de cei doi a fost pe masura, Alex relateaza in podcast ca au existat si zile in care dimineata veneau la scoala si de dupa-masa pana seara la ora 22:00 lucrau la robot.

Participare la alt concurs in SUA

Acum cei doi liceeni se duc in Maryland, USA, sa participe la un concurs extra sezon unde intrarea se face pe baza unei invitatii.

Rezultatul pe care echipa Alphatronic l-a avut la campionatul national si la cel mondial le-a castigat atentia sponsorilor si invitația in cadrul altor evenimente, dar nu asa a fost de la bun inceput, Alex povesteste despre experienta dobandita si in acest domeniu.
Razvan si-a exprimat parerea despre cum ar putea sa evolueze robotica si la ce ne putem astepta.
Alex si Razvan sunt multumiti de rezultat, iar amandoi se gandesc sa urmeze o cariera asemanatoare domeniului de robotica.

Despre ce asteptari au ei de la viitor si cum se asteapta sa evolueze clubul infiintat de ei puteti afla din podcast

Un incident a avut loc joi după-amiază, în zona șantierului bazinului olimpic aflat în construcție din cartierul Borhanci, pe strada Bicaz.

Un bărbat în vârstă de aproximativ 35 de ani s-a electrocutat, în zona lucrărilor la bazinul olimpic din Borhanci. Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Cluj, victima este conștientă și primește îngrijiri medicale la fața locului. Cel mai probabil, bărbatul va fi transportat la spital pentru evaluare.

Circumstanțele exacte ale producerii incidentului urmează să fie stabilite de autoritățile competente.

UPDATE

„Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca intervin în aceste momente pentru a asista un bărbat care s-ar fi electrocutat în zona unui șantier situat în apropiere strada Bicaz din Cluj-Napoca.

Forțele noastre au ajuns la fața locului, iar conform primelor date, bărbatul este conștient și cooperant. Acesta are aproximativ 40 de ani, fiind preluat de echipajul SAJ”, a transmis ISU Cluj.

UPDATE 2

Bărbatul va fi transportat la spital.

Primarul Bogdan Pivariu a anunțat o premieră națională în Florești, și anume primul Campionat Național de Pump track din istoria ciclismului românesc,

”Florești devine, pas cu pas, un pol al sportului în România, un loc în care comunitatea se dezvoltă prin mișcare, competiție și spirit fair-play.
Ne bucurăm să vedem cum floreștenii – fie ca participanți, fie ca susținători – trăiesc din plin energia unor competiții moderne și spectaculoase”, a transmis Pivariu.

Europarlamentarul Vasile Dîncu, președinte al PSD Cluj, a fost ales, joi, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară NATO.

Cu acest prilej, Vasile Dîncu a prezentat viziunea și obiectivele pe care le va avea în calitatea de vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară NATO.

Un angajament pentru securitatea colectivă și reconstrucția strategică a României

„Am fost onorat să fiu ales vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO), într-un moment crucial pentru securitatea continentului și pentru reconfigurarea responsabilităților noastre comune în fața amenințărilor hibride, convenționale și geopolitice care afectează flancul estic al Alianței. Această alegere este pentru mine nu doar o recunoaștere a muncii desfășurate în ultimii ani în domeniul apărării și al rezilienței democratice, ci și o misiune de angajare activă în definirea unui nou orizont strategic pentru România în cadrul NATO.

Viziunea mea pentru această poziție: De la apărare la reconstrucție strategică

Summitul NATO de la Haga a deschis o etapă nouă, în care securitatea colectivă devine, mai mult ca oricând, un proiect de reconstrucție politică, industrială și societală. În acest context, România trebuie să își asume pe deplin rolul de pilon de stabilitate regională și capabilitate strategică pe flancul estic. Acest lucru înseamnă nu doar o participare militară activă, ci și o viziune coerentă de reconstrucție a ecosistemului național de securitate, de la industrie și infrastructură, la cercetare și cultură strategică.

Prioritățile mele: Reziliență, industrie, infrastructură

1. Refacerea industriei naționale de apărare

Este esențială o reformă profundă a modului în care înțelegem și organizăm producția militară în România. Propun un model în care Ministerul Apărării Naționale devine nucleul strategic al acestei reconstrucții, în coordonare cu Ministerul Economiei, dar cu o arhitectură clară a responsabilităților, bazată pe nevoi operaționale și planificare multianuală. Avem nevoie de un hub integrat de achiziții, cercetare, standardizare și producție, care să funcționeze în logica interoperabilității euroatlantice.

2. Consolidarea infrastructurii critice

Reconstrucția capacităților logistice, a rețelelor de transport militar, a comunicațiilor sigure și a infrastructurii energetice devine o prioritate strategică. În acest sens, România trebuie să devină beneficiar-cheie al inițiativei ReArm Europe și al fondurilor europene destinate infrastructurii dual-use. Nu putem avea o apărare eficientă fără căi ferate, drumuri și porturi adaptate realităților de pe frontul estic.

Avem nevoie de o nouă arhitectură pentru România în NATO

3. Investiția în inteligență și capital uman

Reziliența democratică nu poate exista fără o cultură a anticipației și o inteligență strategică bine articulată. Avem nevoie de formarea unei generații noi de experți în securitate, apărare, tehnologii emergente și comunicare strategică. Este momentul să investim în institute civile de analiză, centre de excelență și rețele de cooperare transnațională, care să alimenteze decizia politică cu cunoaștere.

4. Dosarul Mării Negre – prioritate europeană

În paralel, strategia europeană pentru Marea Neagră trebuie transformată dintr-un document de intenție într-un pilon concret al politicii externe și de securitate comună a UE. România trebuie să susțină:

• Crearea unui Pachet Special pentru Reziliența la Marea Neagră, care să includă finanțare pentru infrastructură, mediu, digitalizare și apărare civilă;
• Sprijinirea Georgiei, Ucrainei și Moldovei în proiectele de interconectare, training și securitate portuară;
• Un centru NATO-UE de monitorizare și răspuns rapid la Marea Neagră, cu componentă civilă și militară.

Avem nevoie de o nouă arhitectură pentru România în NATO. România nu trebuie să fie doar un participant loial, ci un arhitect activ al noii Europe de apărare. În noua mea calitate de vicepreședinte al Delegației PE la AP NATO, îmi asum misiunea de a aduce în prim-plan vocea României, o voce a responsabilității, a rezilienței și a construcției strategice. Avem acum ocazia să ne definim viitorul nu prin reacții, ci prin strategii concrete și coerente, acordate la actualul context internațional”, a transmis Vasile Dîncu.