Clujeni de 5 stele
Ion Mircea Enescu, arhitectul clujean pe care nici regimul STALINISTO-COMUNIST nu l-a putut FRÂNGE. I se spunea „EXCELENȚA SA”

Puțini clujeni știu cine a fost Ion Mircea Enescu, chiar dacă acesta s-a născut în capitala Transilvaniei. E puțin cunoscut chiar și de cei din branșă cu el și au o vârstă venerabilă.
Ion Mircea Enescu a văzut lumina zilei în perioada interbelică, la puțin timp după crearea României Mari, și a trăit, cel puțin în gând atunci când nu s-a putut manifesta, cu valorile democrației europene.
Autoritățile comuniste, despre Ion Mircea Enescu: „Fiu de burghez, crescut la școala cosmopolitismului”
A fost un ghimpe pentru noul regim comunist-stalinist impus după 1947, care l-a și arestat pentru aproape cinci luni în urma unor acuzații nefondate făcute de doi colegi de breaslă, deveniți slugarnici ai noului sistem.

Gheorghe Gheorghiu Dej și liderii comuniști, cu fotografia uriașă a lui Stalin în spatele lor. Sursa: Fototeca online a comunismului românesc
În dosarul său de cadre, e notat:
„Din materialul cules de pe teren, aflat la dosar, rezultă că Enescu Mircea, ca fiu de burghez, crescut la școala cosmopolitismului, în timpul studiilor a avut o atitudine ostilă față de elementele progresiste și muncitorești.
În dese ocazii s-a manifestat ca un reacționar, fiind adept al partidului național-țărănist, a întreținut strânse legături cu membrii partidului amintit, în special cu Locuția, care în perioada 1944-1947 se găsea în fruntea Ministerului Economiei Naționale.
Datorită poziției sale potrivnice regimului democrat-popular, a fost reținut de autoritățile de stat în 1948, însă după un timp a fost eliberat fără a fi condamnat.
PROFESIONAL: Enescu Mircea are o bună pregătire ca arhitect-proiectant, însă și în acest domeniu se observă manifestări burgheze, elogiind în orice ocazie arhitectura realizată în țările capitaliste, nereușind să lichideze influențele cosmopolite și formaliste în arhitectură”, se arată în dosarul de cadre (vezi linkul de mai jos).
Cine este Ion Mircea Enescu (Ciuli)
S-a născut în 9 februarie 1920 la Cluj, din părinți intelectuali, tatăl său fiind director de bancă, iar mama provenind dintr-o familie foarte bună. A avut două surori mai mari decât el și un frate geamăn. A urmat cursurile Facultății de Arhitectură din București între 1939 și 1946. Și-a întrerupt studiile pentru o perioadă.
Student fiind, Ion Mircea Enescu şi-a făcut stagiul militar într-o companie de geniu, pe frontul românesc, iar la un an după sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial şi-a luat licenţa de architect. La 20 mai 1949 a fost arestat, anchetat la Ministerul de Interne şi încarcerat la Jilava până în 30 septembrie 1949, fiind bănuit că plănuia să plece în Occident.
„Mijloace prin care se fabricau merite și cariere”
„La aflarea la Facultatea de Arhitectură a arestării mele, doi colegi, deja arhitecți, au afirmat public că ei au fost cei care m-au băgat în închisoare. Unul, coleg de an, fiu de moșier, în nicio perioadă n-a suferit rigorile clasei din care făcea parte, și-a păstrat somptuoasa vilă din Parcul Jianu, cadru didactic la facultate, un timp secretar la UAR.
Celălalt, puțin mai în vârstă, camarad de sport an de zile, zgomotos activist PCR. Dacă afirmațiile lor au fost sau nu adevărate, nici nu contează. Ele arată mijloace prin care se fabricau merite și cariere”, scria Ion Mircea Enescu, în cartea sa de debut „Arhitect sub comunism”, apărută în 2006.
- arhitect sub comunism ion mircea enescu
- ion mirce enescu
- intamplari cu animale oameni si automobile
Arestarea, dar mai ales urmările acesteia l-au afectat foarte mult pe Ion Mircea Enescu. Regimul stalinist impus în România i-a confiscat tânărului arhitect locuința din București, mobila și, cel mai dureros lucru pentru el, biblioteca.
„Încercând printr-un memoriu la Ministerul de Interne să-mi recapăt locuința și biblioteca mea profesională și de beletristică, răspunsul oficial al ofițerului a fost că dacă mai încerc să recuperez locuința, voi sta încă doi ani în arest.
Tot atunci mi-a arătat un înscris în care se menționa că biblioteca mea a fost arsă, deoarece avea conținut profascist și religios. Într-adevăr, aveam albumul Olimpiadei de la Berlin din 1936, făcut după filmul lui Leni Riffenstahl.
Erau fotografii cu fuhrerul Germaniei, Adolf Hitler, dar și cu instalațiile olimpice făcute de Albert Speer și, desigur, portretele și performanțele campionilor.
Iar cărțile cu conținut religios erau albume și volume cu catedrale gotice, renascentiste și baroce. Arderea unui astfel de patrimoniu, fără selecție și discernământ, mă trimitea cu gândul la epoca lui Savonarola sau Jean Calvin, unde bigotismul era virtute”, consemna Ion Mircea Enescu în aceeași carte.
Prima sa lucrare, un mormânt în Cimitirul Bellu
Prima sa lucrare a fost pe vremea când era student în anul III, un mormânt la Bellu de care a fost foarte mândru. „Am studiat vreo două săptămâni, ţin minte, o carte de arhitectură funerară italiană, până m-am decis să fac un mormânt simplu. Am fost foarte mândru că, în sfârşit, clientul a ales soluţia propusă de mine”, a explicat arhitectul Ion Mircea Enescu.
În perioada anilor ’50 – ’60, a ales arhitectura industrială. Avea să și motiveze de ce a ales această latură.
„Noi, când eram studenți, eram foarte sensibili la arhitectura internaţională. Ne uitam ce se întâmplă în lume şi în anii ’40, ’44 -’45 am suferit că noi nu puteam face arhitectura pe care o făcea Oscar Niemeyer în Brazilia sau arhitectura lui van der Rohe, sau Le Corbusier şi aşa mai departe.
Pe urmă am început să intrăm noi în spiritul arhitecturii care după război nu mai avea opreliștile astea, pentru scurt timp. Pe urmă a venit realismul socialist care a fost cum a fost”, a povestit arhitectul clujean într-un interviu din 2003, realizat de M. Conovici şi A. Mocanu.
„Eu am putut face la vremea mea programe mari, interesante, într-un sistem care nu mi-a plăcut şi care nu încuraja individualismul, dar ăsta este anacronismul investiţiei sovietice. În 1956 am trecut la arhitectura industrială care era un domeniu al practicului, în primul rând programe mari şi întinse”.
Lucrări pe litoralul românesc
A fost autor sau co-autor la unele proiecte arhitecturale realizate pe litoralul românesc. „Noi, în anii ’64, am început să facem Mamaia, litoralul, tot ce s-a făcut acolo, industria, arhitectura industrială. În anii ’60 ne-am re-cuplat cu arhitectura interbelică.
Deja în lume erau construcţii altfel, dar noi eram cu ochii pe ele, adică eram cu ochii pe ce se întâmplă şi cât puteam făceam – într-un fel integrându-le – cam ce se întâmpla în lume, făceam cu mijloacele şi în conjuncture dată şi cu programele noastre. Dar s-au făcut lucrări remarcabile în timpul ăsta”, a explicat arhitectul clujean în interviul luat în 2003.
Sala de sport și Facultatea de Mecanică din Cluj, printre lucrările arhitectului Ion Mircea Enescu
Între 1950 și 1980, Ion Mircea Enescu, zis Ciuli, a lucrat zeci de proiecte de construcţii mari în Bucureşti şi în ţară, primul fiind extinderea Maternităţii Polizu în 1951. Au urmat Complexul Industrial Militari (1961), sălile de sport din Cluj (1965), Pitești (1969), Iași (1970) și Deva (1971), Facultatea de Mecanică Cluj-Napoca (1978), Secția de Metalurgie (1980).
A întocmit studii și proiecte pentru IPCT, INCERC București precum și planul Institutului de Fizică Electronică din Constantine, Algeria (1980). Tabăra de creație de la Costinești, ansamblul artistic dispărut din neglijența și lipsa de răspundere a autorităților, poartă și semnătura arhitectului Ion Mircea Enescu.
În comunism, până şi această vocaţie a fost amendată: a mers în vădit răspăr în exacerbatele perioade ale realismului socialist şi ale marilor ctitorii ceauşiste, iar în locuirea urbană (începuse şi cea rurală) a produs tristele cartiere socialiste, cu acel iz de penitenciar-cazon şi cu puţine formule-clişeu de exprimare.
Ne-am obişnuit până acum, şi încă pentru multă vreme, cu urâtul la scară mare al Casei Scânteii şi al Casei Poporului. Exemple de inadvertenţă monstruoasă, care au fracturat sub comunism evoluţia firească a arhitecturii româneşti”, explica Ion Mircea Enescu în volumul „Arhitect sub comunism”.
Excelența Sa, Ion Mircea Enescu
După Revoluție, la vârsta de 70 de ani, Ion Mircea Enescu a revenit în Uniunea Arhitecților din România (UAR) fiind membru de conducere (1990-1998). Totodată, a fost directorul revistei Românul liber (ediția de București), membru refondator al Societății Atheneul Român și a Jockey Clubului Român (desființate în 1947).
Datorită prestanței și discursului său, colegii din UAR i-au spus Excelența Sa. S-a stins din viaţă la 90 de ani, pe 25 octombrie 2010, la București, lăsând în urmă construcții remarcabile.
A publicat două cărți Arhitect sub comunism, în 2006, și Întâmplări cu animale, oameni și automobile, în 2010, dar și articole, sinteze și recenzii în periodice culturale, în special în Arhitectura, dar și în Cotidianul, 22, Dilema, Panorama, Observatorul cultural.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
VIDEO. “Ne-am făcut noi litoral în Ardeal dacă voi nu ne-ați făcut autostrăzi”. Imagini-spectacol de pe Tarnița

Lacul Tarnița e unul dintre cele mai populare locuri de îmbăiat pentru clujeni, chiar dacă apa e foarte rece în cea mai mare parte a anului. Totuși, când vin lunile fierbinți de vară, lacul aflat cam la 40 de minute de mers cu mașina de Cluj-Napoca devine cel mai atractiv obiectiv din zonă.
Proprietarii unui bar de pe Tarnița au construit pontoane și terase cu șezlonguri, leagăne și bărci pentru clujenii care vor să stea la soare sau să facă o baie.
“Ne-am făcut noi litoral în Ardeal dacă voi nu ne-ați făcut autostrăzi”, e textul lor pe un clip video spectaculos care a devenit viral pe platforma TikTok.
“Nu cumva lacul Tarnița e sursa de apă a Clujului?” comentează, inevitabil, un cusurgiu, lacul fiind însă mai sănătos și într-o formă mai bună de când s-au interzis bărcile cu motor, în 2019.
Sursa video: https://vm.tiktok.com/ZNdA1Eb1R/

O problemă tehnică a dus, marți dimineață, la blocarea accesului mașinilor în parcarea de lângă biserica greco-catolică din Piața Cipariu din Cluj-Napoca.
Deși parcarea e goală, mașinile nu pot intra, astfel că s-a format o coadă lungă de autoturisme.
Șoferii sunt nemulțumiți fiindcă aveau nevoie de parcare la orele dimineții.
Parcarea are 100 de locuri.
Vom reveni cu detalii.
EDUCATIE
Încep emoțiile Bacalaureatului pentru elevii clujeni. Marți, prima probă, la română. Când se afișează rezultatele finale

La nivelul județului Cluj, potrivit datelor înregistrate, 3.646 de candidați (3.318 din promoția curentă și 328 din seriile anterioare) sunt așteptați să susțină, începând de marți, probele scrise ale examenului național de bacalaureat în această sesiune. Din totalul candidaților, 2.479 sunt de la unități de învățământ preuniversitar din municipiul Cluj-Napoca, iar 1.167 de candidați sunt din celelalte localități ale județului.
Probele scrise din sesiunea iunie 2025 încep marți, 10 iunie 2025, cu proba scrisă la Limba și literatura română-proba E.a), urmată miercuri, 11 iunie 2025, de proba scrisă obligatorie a profilului–proba E.c). Vineri, 13 iunie 2025, este programată să se desfășoare proba scrisă la alegere a profilului și a specializării–proba E.d), iar luni, 16 iunie 2025 va avea loc proba scrisă la limba și literatura maternă–proba E.b).
În județul Cluj, desfășurarea probelor scrise, din cadrul sesiunii iunie 2025 a examenului național de bacalaureat 2025, este organizată în 16centre de concurs.
Candidați speciali
Comisia județeană de organizare a examenului național de bacalaureat din cadrul I.Ș.J. Cluj a aprobat 66 de solicitări, privind asigurarea condițiilor de egalizare a șanselor, conform procedurilor în vigoare, care vizează: prelungirea timpului destinat redactării lucrărilor scrise; redactarea lucrării scrise prin dictarea conținutului de către candidat unui profesor asistent, de altă specialitate, decât cea la care se desfășoară proba respectivă, utilizarea instrumentelor compensatorii de scriere în cazul elevilor cu deficiențe de vedere, picht și magnifier, prezența interpreților în limbajul mimico-gestual pentru elevii cu deficiențe de auz, respectiv susținerea probelor scrise în spital.
Probele încep la ora 9:00, iar accesul candidaților în săli este permis în intervalul orar 7:30-8:30.
Trei ore de examen
Timpul alocat elaborării unei lucrări scrise este de trei ore, din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev. Toate sălile de examen au în dotare camere funcționale de supraveghere video și audio. Pentru rezolvarea subiectelor, candidații vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor și a desenelor vor utiliza numai creion negru.
Mijloacele de calcul sunt interzise, iar hârtia folosită este doar cea distribuită în sala de examen. Este interzisă introducerea în sălile de examen a unor obiecte, precum: ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete, manuale, dicționare, notițe, însemnări etc., precum și cu orice mijloace electronice de calcul, de stocare a informației sau de comunicare (telefoane, tablete, căști, smartwatch etc).
Candidaților le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor,pentru comunicare în interior sau cu exteriorul.
Cei surprinși în aceste situații vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fostintroduse de către aceștiaori de cătrealțicandidați.
Drept consecință,acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului național de bacalaureat.
La finalul fiecărei probe de examen, lucrările elevilor sunt scanate și încărcate în platforma națională destinată evaluării digitalizate a lucrărilor scrise, fiind evaluate, aleatoriu, de către profesori evaluatori, din alte județe, decât cel de proveniență a lucrărilor.
Depunerea contestațiilor
Candidații pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor proprii după afișarea rezultatelor inițiale, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională de Bacalaureat, acesta fiind elementul de noutate al acestei sesiuni. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal.
Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În aceeași măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul la depunerea contestației.
Candidații care contestă rezultatul inițial al evaluării trebuie să completeze, să semneze și să depună/transmită prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere.
Afișarea primelor rezultate va avea loc în data de 20 iunie 2025 (până la ora 12:00), urmată de etapa devizualizare a lucrărilor scrise și depunerea eventualelor contestații,conform calendarului publicat de Ministerul Educației și Cercetării.
Rezultatele finalevor fi comunicate în data de 30 iunie 2025.
Nota de trecere
Un candidat este declarat promovat la examenul național de bacalaureat dacă îndeplinește, cumulativ, următoarele condiţii: a susţinut probele de evaluare a competenţelor, a susţinut toate probele scrise și a fost notat cu minimum 5 la fiecare dintre acestea, obținând, în final, cel puţin media 6 la probele scrise.
Reamintim faptul că, în conformitate cu prevederile art. 5 și ale art. 6 din Regulamentul UE 2016/679 privind protecția persoanelor fizice, în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor – RGPD), afișarea rezultatelor se va face prin anonimizarea numelui și a prenumelui candidatului.
Mesajul șefei ISJ Cluj
„Dragi candidați, mâine începe un examen important pentru viitorul vostru, pe care unii îl veți promova cu note mari, alții cu note mai mici, alții poate nu veți reuși acum, dar asta nu înseamnă că sunteti mai puțin valoroși ca oameni. Examenul acesta evaluează nu cât sunteți de buni, ci cât știți la acest moment să rezolvați subiectele pe care le veți primi. Acest examen nu evaluează omenia, generozitatea, altruismul, puterea voastră de a merge mai departe și toate valorile pe care școala s-a străduit să vi le transmită și de care veți avea nevoie în viață.
Indiferent de rezultatele acestui examen, eu am încredere în voi și știu că nu veți renunța să promovați în sesiunile viitoare, pentru a avea cât mai multe șanse de reușită în viață.
Cred în potențialul vostru și sunt convinsă că veți fi iubiți și sprijiniți de cei dragi, indiferent de rezultat.
De aceea, vă doresc să abordați cu încredere acest examen, să vă concentrați pe citirea cu atenție a subiectelor și pe rezolvarea lor, să nu vă lăsați distrași de factori externi, de comportamentele greșite care promovează calea ușoară de a reuși în viață, pentru că viața ne-a demonstrat că nu este așa și că nu veți putea reuși, decât printr-o foarte bună pregătire, prin cunoștințe temeinice și o atitudine corectă.
Îmi exprim deplina apreciere față de generația voastră, care a reușit să se adapteze și să performeze, indiferent de provocările prin care a trecut pe parcursul celor patru ani de liceu. Până la urmă, aceste situații demonstrează că viața nu este simplă, că este o luptă continuă și că învățăm și ne maturizăm din fiecare experiență, nu întâmplător examenul de bacalaureat este numit examenul maturității. Tuturor, mult succes!”, a declarat Marinela Marc, inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Cluj.

Cu puțin efort și mai multă mobilizare, UMB, cei care „gestionează” construcția Autostrăzii Transilvania, ar putea livra încă 27 km până la finele anului 2025. Asta ar însemna o intensificare a lucrărilor între Topa Mică și Zimbor.
„Așa cum v-am explicat de la începutul primăverii, dacă UMB alocă suficiente forțe și dacă autoritățile rezolvă birocrația necesară în nodul Poarta Sălajului (Românași) și la conexiunea provizorie A3-DN1F la sud de Topa Mică, atunci spre sfârșit de 2025 putem circula pe aproximativ 27 kilometri ai Autostrăzii A3 între aceste două localități.
FOTO. Autostrada Transilvania: Cu puțin EFORT, UMB poate termina încă 27 km în 2025
Obiectivul explicat în paragraful anterior este încă posibil, dar UMB trebuie să-și aducă mult mai multe forțe între Topa Mică și Zimbor. Ceea ce momentan nu face, din păcate.
Rămâne de văzut dacă atât UMB cât și CNAIR se vor mobiliza corespunzător, în teren și birocratic, ca să inaugureze spre final de 2025 pe Autostrada Transilvania doar 12 (Poarta Sălajului-Zimbor) sau 27 kilometri de la Poarta Sălajului până la sud de Topa Mică, cu o descărcare temporară în acest punct.
Cele două tronsoane Nădășelu-Zimbor (30,06 km) și Zimbor-Poarta Sălajului (12,24 km) finanțate prin PNRR au devenit o rușine nu doar pentru CNAIR, ci și pentru UMB: contractele au fost semnate în 28.12.2020 și 01.07.2020, au ordine de începere din 25.01.2021, respectiv 31.05.2021 și ambele prevăd câte 12 luni de proiectare plus alte 24 de execuție”, scrie pe Facebook Asociația Pro Infrastructură.