Vineri, 13 iunie, începe cea de-a 24-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (13–22 iunie 2025), cel mai important eveniment cinematografic din România.

Este startul unui maraton de 10 zile cu 200 de filme în program (172 de lungmetraje și 28 de scurtmetraje) din 53 de țări, selectate dintr-un total de peste 1.000 de titluri vizionate de echipa curatorială condusă de directorul artistic Mihai Chirilov.

Proiecții în locații inedite, la TIFF.24

Proiecțiile vor avea loc în 12 spații, atât în cinematografele din centrul orașului – Cinema Victoria, Cinema Florin Piersic și Cinema Arta, dar și în Parc Poligon Florești, Iulius Parc Open Air din Gheorgheni, la Cinema Mărăști sau Cinema Dacia Mănăștur.

Printre invitații primului weekend de TIFF se numără Danis Tanović, distins cu Oscar și Globul de Aur, care va fi prezent la proiecția în aer liber din Piața Unirii a celui mai recent film al său, Vara mea târzie (My Late Summer), Uberto Pasolini, regizor și producător renumit, un obișnuit al festivalului, care își va prezenta cel mai nou film, Întoarcerea (The Return), cu Ralph Fiennes și Juliette Binoche în rolurile principale, dar și o parte din echipa filmului Marco, adevărul inventat (Marco): regizorii Aitor Arregi și Jon Garaño, alături de actorul Eduard Fernández, premiat cu Goya pentru acest rol.

Concerte și expoziții de fotografie

Sâmbătă debutează seria de concerte de la Muzeul de Artă, cu un show live susținut de trupa Eyedrops, și tot aici vor putea fi vizitate 3 expoziții de fotografie, dintre care două semnate Cosmin Bumbuț și Hajdu Tamás.

În prima zi a weekendului de la Castelul Bánffy se vede filmul cult Rocky Horror Picture Show și va avea loc un concert al duo-ului britanic de post-punk The KVB. Duminică are loc o proiecție de neratat: Lupta invizibilă (The Invisible Fight, r. Rainer Sarnet), o combinație inedită și captivantă de death metal și arte marțiale, iar concertul serii e asigurat de legendara trupă de rock psihedelic și punk din Europa Centrală, VHK.

Este doar startul a 10 zile pline, programul complet este disponibil pe tiff.ro

Primăria municipiului Cluj-Napoca anunță relocarea temporară a pieței volante și restricții de circulație pe mai multe străzi din centrul orașului, pe perioada evenimentelor Sports Festival, TIFF.24 și Cluj Pride 2025.

Piața volantă de lângă Cluj Arena se va muta sâmbătă, 14 iunie, pe platoul Sălii Sporturilor Horia Demian, pe durata desfășurării Sports Festival. Programul rămâne neschimbat: între orele 7.00-16.00.

Pentru buna desfășurare a evenimentelor Sports Festival, TIFF.24 și Cluj Pride 2025 se impun următoarele restricții de circulație:

Până în data de 16 iunie, ora 5.00 – închiderea traficului rutier pe Aleea Stadion

Din 12 iunie, ora 16.00 până în data de 15 iunie 2025, ora 23.00:

• închiderea traficului rutier pe str. George Coşbuc de la intersecția cu str. Cardinal Iuliu Hossu până la intersecția cu Splaiul Independenței (când situația o impune, cu excepția CTP)
• închiderea traficului rutier (cu excepția CTP) pe str. Splaiul Independenței de la intersecția cu Pod Garibaldi până la intersecția cu str. George Coșbuc pe sensul de mers dinspre Pod Garibaldi spre Pod Napoca din data de 12 iunie 2025, ora 16.00 până în data de 15 iunie 2025, ora 23.00 (când situația o impune).

În 13 iunie, în intervalul orar 19.00 – 19.30:

• închiderea traficului rutier pe str. George Coșbuc de la intersecția cu str. Cardinal Iuliu Hossu până la intersecția cu Splaiul Independenței (când situația o impune, cu excepția CTP)
• str. Splaiul Independenței de la intersecția cu Pod Garibaldi până la intersecția cu str. George Coșbuc pe sensul de mers dinspre Pod Garibaldi spre Pod Napoca (când situația o impune, cu excepția CTP)

În 13 iunie – închiderea circulaţiei rutiere, în intervalul orar 20.30 – 23.45 (când situaţia o impune), pe str. Napoca, Piaţa Unirii (latura de Sud şi latura de Est), Bulevardul Eroilor

În 14 iunie – restricţionarea parţială şi secvenţială a circulaţiei rutiere în intervalul orar 15.15 – 16.15, pe următorul traseu: latura de Est a Pieței Unirii (pe o bandă de circulație rutieră) – str. Regele Ferdinand (pe o bandă de circulație și pe trotuar) – str. George Barițiu (pe trotuar și pe o bandă de circulație rutieră în sensul de mers înspre strada Splaiul Independenței) – str. Emil Isac – Calea Moților – str. Petru Maior (pe o bandă de circulație rutieră și pe trotuar) – Piața Lucian Blaga (pe o bandă de circulație rutieră și pe trotuar) – str. Napoca – sosire Piața Unirii (latura de Sud)

În perioada 14 – 22 iunie – închiderea circulaţiei rutiere, în intervalul orar 21.30 – 23.30 (când situaţia o impune), pe str. Napoca, Piaţa Unirii (latura de Sud şi latura de Est) și Bulevardul Eroilor

În 15 iunie – închiderea traficului rutier în intervalul orar 8.00 – 11.00, pe următorul traseu: Cluj Arena – Splaiul Independenţei – Str. George Coșbuc – Parcul Central „Simion Bărnuțiu” – Pod Napoca – Bulevardul 1 Decembrie 1918 – str. Sigismund Toduță – str. Gavril Muzicescu – Bulevardul 1 Decembrie 1918 – Pod Napoca – str. Splaiul Independenței – Cluj Arena

Până în 25 iunie – restricționarea circulației rutiere pe banda trei de pe latura de est a Pieței Unirii, când situația o impune.

Barometrul Sportului în România a fost lansat joi, 12 iunie, în cadrul Sports Festival, în deschiderea sesiunilor Sports Talks 2025.

Studiul, realizat de IRES (Institutul Român pentru Evaluare și Strategie), scoate la iveală cifre revelatoare: 32% dintre români aproape jumătate dintre români nu fac niciun tip de activitate fizică sport deloc, iar odată cu înaintarea în vârstă, motivația scade drastic. Însă un procent ridicat de persoane care nu fac niciun fel de activitate fizică se remarcă și în rândul respondenților între 36 și 50 de ani. Cei mai mulți dintre românii care nu fac sport sau mișcare declară că nu au timp pentru aceste activități, dar când e vorba despre ceilalți, cred că pur și simplu nu au voință.

Cercetare privind activitatea fizică a românilor

Este prima dată când o cercetare oferă o imagine comprehensivă și actualizată despre practicarea sportului în România, oferind informații detaliate despre activitatea fizică, motivațiile și barierele care influențează comportamentele populației.

Datele au fost prezentate în cadrul unui panel special moderat de Mihnea Măruță, cu participarea sociologului Bianca Dobre (sociolog cercetător IRES) și a lui Mirel Alexa (director executiv Sports Festival).

Analiza cuprinde cinci mari capitole de cercetare:

1. Obiceiurile românilor de practicare a mișcării și a sportului;
2. Precepții,  motivații și atitudini față de sport și stilul de viață sănătos;
3. Bariere în practicarea activităților fizice;
4. Accesibilitatea practicării sportului în România;
5. Percepții și atitudini privind promovarea mișcării și a stilului de viață sănătos.

Fotbalul este cel mai practicat sport în România

Fiecare dintre cele cinci mari teme de cercetare relevă concluzii interesante și valoroase, precum:

• 32% dintre români declară că nu fac deloc sport, iar 28% spun că practică activități sportive de cel puțin 5 ori pe săptămână;
• Fotbalul este cel mai practicat sport în România – 52% dintre cei care practică un sport în mod regulat îl aleg;
• Principalele bariere invocate sunt lipsa timpului și și starea precară de sănătate;
• Mulți români evită să facă sport în spații publice din cauza rușinii sau a temerii de a fi judecați în funcție de aspectul fizic sau de modul în care execută exercițiile;
• Doar 1 din 10 români are un abonament la sală;
• 68% dintre respondenți spun că și-ar fi dorit să facă mai multă mișcare în ultimul an;
• 78% dintre români cred că sportul și stilul de viață sănătos sunt prea puțin promovate în România.

De ce avem nevoie de un Barometru al Sportului?

Promovarea activității fizice și a sportului reprezintă o componentă esențială a politicilor publice moderne, orientate spre sănătatea populației și coeziunea socială. Într-un context european în care sedentarismul este recunoscut ca factor major de risc pentru sănătatea publică, România are nevoie de date solide și recurente despre obiceiurile și percepțiile legate de mișcare și stil de viață activ.

Până acum, datele disponibile erau fragmentare și rare. Eurobarometrul Sport și Activitate Fizică (ultimul fiind publicat în 2022) plasează România în rândul țărilor cu cele mai ridicate procente de sedentarism din UE, dar nu oferă detalii despre motivațiile, barierele sau atitudinile populației față de sport. Alte cercetări realizate de Ministerul Sportului sau de instituții de sănătate publică vizează mai ales infrastructura sau date de ordin medical, dar nu investighează percepțiile ori comportamentele pe de o parte, iar pe de altă parte motivațiile care stimulează practicarea activității fizice ori barierele ori factorii care îi împiedică pe oameni să facă mișcare.

Mirel Alexa, director executiv Sports Festival: „Sports Festival e mai mult decât un eveniment – e o platformă care își asumă activ misiunea de a schimba relația românilor cu sportul și ideea de mișcare. Vrem ca sportul să fie perceput nu doar ca un mijloc pentru sănătate, ci ca o resursă esențială pentru încredere, apartenență, reziliență și educație, motiv pentru care investim constant în inițiative precum Urban Playfield, caravana care transformă piețele orașelor în spații de joacă, sau Transylvania Open, turneul internațional care aduce la Cluj excelența sportivă. Barometrul lansat astăzi este încă un pas necesar pentru a înțelege real percepțiile, fricile și barierele din calea mișcării și pentru a construi, împreună, o cultură sportivă sustenabilă.”

Sportul ca fenomen social

Barometrul realizat de IRES oferă o perspectivă complexă a reprezentărilor pe care românii le au despre sport, ca fenomen social.

Bianca Dobre, cercetător sociolog IRES, coordonatoare studiului: „În esență, Barometrul Sportului în România își propune să fie un instrument de informare și conștientizare care să ofere o imagine clară și multi-dimensională asupra modului în care românii percep și practică sportul, dincolo de clișee și discursuri generale, să genereze o dezbatere realistă asupra publică cu privire la nevoia dezvoltării sportului ca fenomen social și de sănătate publică, nu doar din perspectiva performanței și, nu în ultimul rând de a furniza date solide pentru politici publice mai bune și mai incluzive în domeniul sportului și stilului de viață sănătos. Iar SportsFestival este cadrul cel mai nimerit pentru a începe această dezbatere necesară pentru viitorul societății noastre”.

De ce este important acest studiu?

Percepțiile influențează comportamentele. Fără o înțelegere profundă a motivațiilor și a barierelor reale cu care se confruntă oamenii, nicio campanie de promovare a sportului nu poate fi eficientă. Barometrul arată clar că în România:

• Rușinea este un obstacol real, mai ales pentru femei și categorii vulnerabile;
• Sportul este perceput, de multe ori, ca un „lux” inaccesibil;
• Sportul este asociat aproape exclusiv cu sănătatea, prea puțin cu beneficiile sociale sau de comunitate.

O politică sportivă eficientă trebuie să fie construită pornind de la aceste realități. Barometrul Sportului vine în sprijinul acestui demers, oferind o bază solidă pentru decidenți, profesioniști și liderii din domeniul sănătății publice, sport și educație.

Despre Barometrul Sportului în România

Barometrul Sportului în România a fost realizat de IRES în lunile aprilie–mai 2025, prin chestionar telefonic, pe un eșantion reprezentativ național de 1.085 persoane adulte. Marja de eroare este de ±3%. Studiul face parte din programul de responsabilitate socială al Sports Festival și va fi publicat integral pe site-ul oficial al festivalului.

Inițiatorii își doresc ca Barometrul Sportului în România să devină un proiect anual de referință pentru înțelegerea relației dintre populație și activitatea fizică. Prin actualizare constantă, studiul va contribui la politici publice mai bine fundamentate, campanii de promovare mai eficiente și investiții mai relevante în infrastructura sportivă din România.

Joi, 12 iunie, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca a primit vizita delegației Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) România.

Delegația OMS a fost condusă de Caroline Clarnival, Director General al OMS România, însoțită de Silvia Gatscher, Health Operations Manager și Anneliese Bauer, Public Health and Laboratory Consultant. Din partea universității, oaspeții au fost întâmpinați de prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul UMF „Iuliu Hațieganu”, alături de prof. dr. Sorin Claudiu Man, prorector pentru dezvoltare academică și administrație universitară.

Această vizită reprezintă o recunoaștere a rolului activ și esențial pe care universitatea clujeană îl are în formarea și dezvoltarea profesioniștilor din domeniul sănătății. Discuțiile purtate au fost concentrate pe conturarea unor direcții concrete de colaborare între UMF „Iuliu Hațieganu” și OMS cu accent pe dezvoltarea profesională și umană a viitorilor medici.

Printre temele abordate s-au numărat:

• Introducerea unor module de curs dedicate comunicării pentru studenți, rezidenți și medici specialiști;
• Dezvoltarea unui modul în curricula universitară privind recunoașterea și prevenirea violenței de gen;
• Organizarea de workshopuri pentru rezidenți și medici specialiști, axate pe gestionarea stresului profesional și prevenirea burnoutului;
• Identificarea de oportunități pentru colaborări în proiecte comune dedicate sănătății publice.

„Această vizită reconfirmă angajamentul comun pentru un sistem medical mai empatic, mai bine pregătit și mai rezilient, iar deschiderea Organizației Mondiale a Sănătății spre parteneriat cu instituțiile de învățământ superior este un semnal încurajator pentru viitorul educației medicale din România. Ne bucurăm de această întâlnire și considerăm că vizita OMS la UMF «Iuliu Hațieganu» reprezintă o validare a excelenței academice și a contribuției noastre continue la sănătatea publică națională și internațională”, a transmis conducerea universității.