La cei 83 de ani ai săi (n. 25 martie 1942), Ana Blandiana este una dintre cele mai importante voci ale literaturii române contemporane. Ea este autoarea a numeroase volume de poezie, eseuri şi proză, precum şi câştigătoarea a numeroase premii naţionale şi internaţionale.

De Cluj o leagă foarte multe lucruri, inclusiv debutul său în revista clujeană Tribuna, în 1959, cu poezia „Originalitate”, iar asta înainte de a deveni studentă, tot la Cluj, la Facultatea de Filologie, unde autorităţile comuniste i-au amânat vreo patru ani admiterea, pe motiv că era fiică a unui deţinut politic.

Cu jovialitate ne-a oferit un scurt interviu, cu ocazia uni vizite în oraşul drag al studenţiei sale.

Reporter: Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunteţi o recunoscută scriitoare, poetă, ce înseamnă poezia, ce este poezia?

Ana Blandiana: Se zice că poezia n-are definiţie. Cel puţin pentru fiecare poet, dacă nu pentru fiecare cititor, definiţia ei este reinventată. Pentru mine, poezia este încăpăţânarea de a exprima inexprimabilul. Până la urmă, asta e lupta, să spui ceea ce ştii că nu poate fi spus.

Nu lipseşte nimic literaturii române

Rep: Avem scriitori buni, dar până acum n-a fost niciunul care să obţină Premiul Nobel. Ce lipseşte literaturii române, scriitorilor români?

Ana Blandiana: Nu cred că ne lipseşte ceva. Cine ştie, poate că îi lipseşte Premiului Nobel capacitatea de a… De fapt, Premiul Nobel este singurul premiu netransparent. Sigur, e cel mai celebru, nu pentru că e cel mai grozav, ci pentru că are valoarea cea mai mare. De fapt, sistemul lui… Nu se ştie din cine e format juriul, nu se ştie care sunt propunerile. Toate dicuţiile astea despre cine va lua sunt pure fantezii, dovadă că, aproape de fiecare dată apar nişte surprize. Toată lumea presupune că o să ia unul sau altul şi după aceea apare un nume complet necunoscut din Extremul Orient sau… Mario Vargas Llosa a stat vreo 7-8 ani la coadă. Deci, e un premiu ciudat, extrem de important pentru că e cel mai mare ca valoare. În ultimii ani, el a fost foarte aproximativ. De multe ori, cel puţin după Mario Vargas Llosa n-a mai fost… Dar, ceea ce ste important în legătură cu Premiul Nobel este că el este mult mai important pentru cei care nu l-au luat decât pentru cei care l-au luat şi mai ales pentru ţările care nu l-au luat. Adică, e o frustrare să nu ai niciun Premiu Nobel; polonezii au cinci, de exemplu. Dar asta nu înseamnă că nu-i o întâmplare. Poate că e o întâmplare de care suntem şi noi vinovaţi, adică n-am ştiut în generl să ne sprijinim valorile, ba chiar ne-am opus uneori.

Literatura română întotdeauna a stat foarte bine, şi acum stă minunat

Rep: Cum vedeţi literatura română actuală, evoluează, involuează, stagnează?

Ana Blandiana: Literatura română întotdeauna a stat foarte bine, şi acum stă minunat. Efectiv, avem în toate generaţiile scriitori de primă mărime şi în ultimii ani, după momentul în care Institutul Cultural Român în care a fost condus de Horia Roma Patapievici, care a creat un mecanism prin care pot fi sprijinite traducerile din străinătate, adică o editură care vrea să editeze un scriitor român poate să se adreseze Institutului Cultural Român şi să fie sprijinită traducerea sau tipărirea. În orice caz, la această oră există foarte mulţi scriitori români traduşi în străinătate şi cu succes în străinătate. Eu sunt foarte bine plasată ca să-mi dau cu părerea, fiindcă foarte mulţi ani eram ereu singură pe la festivaluri, iar acum tot timpul mă întâlnesc cu colegi, ceea ce e minunat.

Rep: Dacă spuneţi că stăm forte bine în ceea ce priveşte literatura, avem şi speranţe că vom putea obţine şi Premiul Nobel?

Ana Blandiana: Habar N-am. Dar nu cred că are nicio importanţă, chiar n-are nicio importanţă.

Poeţii văd moartea sub forma posterităţii

Rep: O întrebare mai indiscretă, mai intimă, dacă îmi permiteţi: cum vede un poet, dumneavoastră în particular, moartea? Imaginea morţii se schimbă de-a lungul timpului?

Ana Blandiana: Iertaţi-mă, dar nu cred că este o întrebare la care să răspunzi pe picior, la propriu. Cred că, în general, poeţii văd moartea sub forma posterităţii pe care o speră.

Marius Avram

Aida de Giuseppe Verdi revine în forță pe scena Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, într-o montare aniversară cu casa închisă, care marchează 105 ani de la înființarea instituției.

Alegerea nu este întâmplătoare: Aida a fost chiar spectacolul inaugural al Operei clujene, prezentat pentru prima dată pe 25 mai 1920.

Noua producție, prezentată în două reprezentații extraordinare, sâmbătă, 24 mai și duminică, 25 mai, aduce în fața publicului o poveste de o forță dramatică impresionantă, cu decoruri grandioase, costume spectaculoase și o distribuție de excepție.

Spectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 22:00, fiind recomandat publicului cu vârsta de peste 12 ani.

105 ani de la prima sa punere în scenă la Opera Națională Română din Cluj-Napoca

Directorul Operei, baritonul Florin Estefan, interpretează rolul regelui etiopian Amonasro, personaj de o intensitate aparte, subliniind importanța acestui moment pentru întreaga instituție.

„O premieră cu două reprezentații, un rol cu greutate și un moment istoric: AIDA | Giuseppe Verdi revine în forță pe scena Operei Naționale Române Cluj-Napoca, la 105 ani de la prima sa punere în scenă în această instituție.

Am onoarea să îl interpretez pe Amonasro, un personaj de o intensitate dramatică aparte — o ocazie cu atât mai specială cu cât această montare marchează peste un secol de tradiție lirică la Cluj-Napoca”, a declarat Florin Estefan.

Opera din Cluj-Napoca rămâne un reper al artei

Premiera extraordinară a spectacolului AIDA de Giuseppe Verdi, este un eveniment de referință pentru Opera clujeană, care celebrează Stagiunea aniversară 105 a instituții. Alegerea acestui titlu este una simbolică, Aida fiind chiar spectacolul inaugural al Operei clujene, prezentat pentru prima dată în 25 mai 1920.

Revenirea sa în repertoriul clujean, exact la 105 ani de la premiera instituției, a fost primită cu entuziasm de public, confirmând încă o dată că Opera din Cluj-Napoca rămâne un reper al artei din România și din Europa.

Aida de Giuseppe Verdi

La sfârșitul anilor 1860, Giuseppe Verdi s-a confruntat cu dificultăți tot mai mari în găsirea unor librete adecvate pentru noile sale creații. Un colaborator deosebit de activ în acest proces a fost libretistul și impresarul francez Camille Du Locle, alături de care Verdi lucrase anterior în realizarea operei Don Carlos. Du Locle i-a furnizat compozitorului o serie de sugestii tematice, pornind de la subiecte comice, care ar fi continuat tradiția inaugurată de Un ballo in maschera, până la teme grandioase, susceptibile de a fi adaptate pentru tipul grand opera.

Un moment decisiv s-a produs la începutul anului 1870, când Du Locle i-a prezentat lui Verdi un scenariu realizat de arheologul și egiptologul Auguste Mariette, bazat pe o poveste fictivă plasată în Egiptul antic. Deși cu un an înainte Verdi refuzase să compună un imn inaugural pentru festivitățile de deschidere a Canalului Suez, el a acceptat această nouă propunere destinată inaugurării noului Teatru de Operă din Cairo. În vederea redactării libretului, Verdi l-a desemnat pe Antonio Ghislanzoni, cu care colaborase anterior la revizuirea operei La forza del destino.

Premieră la Teatro alla Scala din Milano

Procesul de creație al operei a continuat pe parcursul anului 1870, iar Verdi a exercitat, ca de obicei, un control strict asupra conceperii libretului, intervenind chiar și în aspecte de detaliu, precum lungimea versurilor și formularea acestora. În cele din urmă, Aida a avut premiera la Cairo la sfârșitul anului 1871, sub conducerea dirijorului Giovanni Bottesini. Distribuția i-a inclus pe Eleonora Grossi (Amneris), Antonietta Anastasi-Pozzoni (Aida), Pietro Mongini (Radames) și Francesco Steller (Amonasro), iar spectacolul s-a bucurat de un succes considerabil.

Ulterior, Verdi a acordat o atenție deosebită premierei italiene, desfășurate la Teatro alla Scala din Milano. Acesta a efectuat mici modificări în partitură și a supervizat cu minuțiozitate repetițiile unei distribuții atent selecționate. Această a doua reprezentație, dirijată de Franco Faccio, a avut loc pe 8 februarie 1872 și i-a avut în distribuție pe Maria Waldmann (Amneris), Teresa Stolz (Aida), Giuseppe Fancelli (Radames) și Francesco Pandolfini (Amonasro).

Aida s-a impus definitiv în repertoriul operistic internațional

Deși spectacolul a fost primit cu entuziasm de public, anumite voci critice au semnalat prezența unor pasaje considerate convenționale sau demodate. Din acest motiv, Verdi a manifestat rezerve în ceea ce privește organizarea unor noi reprezentații în Italia, insistând asupra necesității unei montări riguroase. Totuși, începând cu anul 1870, Aida s-a impus definitiv în repertoriul operistic internațional, statut pe care îl păstrează până în prezent.

Subiectul lucrării integrează teme romantice – precum cea a luptei pentru libertate sau a iubirii care sfidează moartea. Acțiunea însă – care îi are în centru pe sclava Aida (în realitate, prințesă etiopiană) și pe viteazul Radames, păstrându-și dragostea în ciuda continuelor amenințări de natură politică și a geloziei prințesei Amneris – se petrece în ambianța exotică a Egiptului antic.

FOTO: Facebook/ Opera Națională Română Cluj-Napoca

Un accident s-a petrecut duminică, în jurul orei prânzului, în Piața Avram Iancu din Cluj-Napoca, între o mașină și o motocicletă. La fața locului intervin echipaje SMURD, o ambulanță și pompierii.

Un accident s-a petrecut duminică la prânz, în Piața Avram Iancu, la intersecția dintre străzile Dorobanților și Piața Ștefan cel Mare. Potrivit primelor informații, în incident au fost implicate o mașină și o motocicletă.

În acest moment, la fața locului intervin echipaje ale ISU Cluj și ale SAJ Cluj. Momentan, nu sunt informații privind starea persoanelor implicate în accident.

UPDATE

„Motociclistul, un tânăr de aproximativ 25 de ani, primește îngrijiri medicale și va fi transportat la spital. Se intervine cu două autospeciale și o ambulanță SMURD”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Cluj.

UPDATE

„În data de 25 mai a.c., în jurul orei 12:30, la intersecția dintre Piața Ștefan cel Mare și Bulevardul Dorobanților, a avut loc un accident rutier soldat cu rănirea unei persoane.

Din primele cercetări efectuate la fața locului, s-a stabilit că un bărbat de 58 de ani, din județul Hunedoara, aflat la volanul unui autoturism care circula dinspre Bulevardul Eroilor, nu ar fi respectat culoarea semaforului electric, intrând astfel în coliziune cu un motociclu condus de un tânăr de 28 de ani, din municipiul Cluj-Napoca.

În urma impactului, motociclistul a suferit leziuni care au necesitat acordarea de îngrijiri medicale.

Conducătorii vehiculelor au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative în ambele cazuri.

Cercetările sunt continuate pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs evenimentul rutier”, a transmis IPJ Cluj.

Vremea se va menține rece și în următoarele zile, în toată țara, iar ploile vor continua pe tot parcursul săptămânii viitoare. Vântul va sufla cu viteză, în special în estul țării, în timp ce, în Transilvania, temperaturile se vor menține anormal de scăzute pentru această perioadă a anului.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o informare meteorologică, valabilă în intervalul 25 mai, ora 10 – 28 mai, ora 10, ce vizează cantități de apă însemnate, intensificări ale vântului, răcire accentuată, pe tot teritoriul țării.

Până miercuri dimineața, în jumătatea de est a țării va ploua însemnat cantitativ și se vor acumula local 40…50 l/mp și pe arii restrânse peste 60…90 l/mp. Temporar vântul va avea intensificări în Moldova, jumătatea de est a Munteniei, Dobrogea și vestul Olteniei, cu viteze la rafală, în general, de 40…50 km/h, iar în zona montană înaltă de peste 80…90 km/h.

Vremea va fi rece, chiar deosebit de rece, în special duminică și luni, cu precădere în Moldova, Muntenia, Transilvania și Dobrogea, astfel încât temperaturile maxime vor fi, în general, între 13 și 21 de grade.

Perioade cu ploi vor fi până la finalul săptămânii, în cea mai mare parte a țării.