Numirea lui Alexandru Rogobete în funcția de ministru al Sănătății a stârnit reacții în rândul medicilor români.

Unul dintre cei care au luat poziție este un medic român, de aceeași vârstă cu noul ministru, care lucrează în Germania și care atrage atenția că nu este normal ca un rezident, care „și-a înghețat formarea medicală pentru a face politică”, să ajungă în această funcție.

„Rezidentul meu, ministrul meu”

Iuliu Torje are 34 de ani, este medic primar și conduce unul dintre cele mai mari centre de circulație extracorporală (ECMO) din Germania.

El este unul dintre cei care nu sunt de acord cu numirea lui Alexandru Rogobete în funcția de ministru al Sănătății și care a explicat, într-o postare pe Facebook, că nu poți reforma medicina dacă ai fugit de ea ca să prinzi loc pe lista de partid.

„Coordonez intervenții critice, formez medici tineri și îmi asum decizii care, uneori, fac diferența între viață și moarte. Am trecut prin ani de pregătire, examene, nopți în gardă, incertitudini și eșecuri care m-au învățat responsabilitatea.

Rezidentul, pentru mine, nu e un simplu titlu birocratic, e o etapă de formare extrem de importantă, în care medicul învață ce înseamnă rigoarea, etica și asumarea”, a scris medicul Iuliu Torje pe Facebook, în postarea care are ca titlu „Rezidentul meu, ministrul meu”.

Citește și: Ministrul Sănătății, avertisment pentru medici: Dacă pleacă de la stat înainte de finalul programului, vor fi CONCEDIAȚI

Tot la 34 de ani, arată medicul român, în România, un rezident care și-a înghețat formarea medicală pentru a face politică este propus ministru al Sănătății.

„Recunosc, sunt impresionat. Îți trebuie un talent aparte să sari peste toți pașii profesionali, să ratezi formarea clinică completă și totuși… să ajungi șef peste toți cei care ți-ar fi putut fi mentori.

Faceți un pas înapoi și gândiți-vă! Într-un sistem normal, eu sunt responsabil pentru formarea profesională a unor astfel de rezidenți. Ei vin la mine să învețe. În România, acel fost rezident devine șeful sistemului medical”, arată dr. Iuliu Torje.

„Aș ajunge subordonatul rezidentului meu”

Acesta arată că, dacă s-ar întoarce în țară, „într-un scenariu absolut grotesc”, ar putea ajunge subordonatul rezidentului său.

„Practic, într-o realitate alternativă marca România, rezidentul meu ar putea deveni coordonatorul centrului ECMO, iar eu, subordonatul lui. Iar el, fără competențe clinice finale, fără un examen de specialitate, fără experiență nici măcar în coordonarea unei ture de gardă, dar cu o carieră politică fulminantă, ar decide politic asupra a ceea ce eu construiesc zi de zi cu efort și pricepere”, a spus medicul din Germania.

„Ce le spunem tinerilor care acum intră în sistem?”

Dr. Torje a subliniat că nu a scris acele rânduri din orgoliu.

„E despre un principiu simplu… nu poți conduce un sistem pe care nici măcar nu ai avut timpul să îl înțelegi. Nu poți reforma medicina dacă ai fugit de ea ca să prinzi loc pe lista de partid. Nu poți cere respectul profesiei dacă tu însuți ai tratat-o ca pe o etapă tranzitorie către putere… iar întrebarea care doare nu e ‘cum a ajuns acolo?’. Ci… Ce le spunem tinerilor care acum intră în sistem?

Ce învață ei, văzând asta? Că nu trebuie să te specializezi, ci să te poziționezi. Că drumul cel lung, onest, e opțional. Că scurtăturile funcționează. Și mai ales că performanța e frumoasă, dar inutilă dacă nu e dublată de apartenență. Asta e drama. Nu că e propus un fost rezident ministru, ci că am ajuns să transmitem tăcut că valoarea profesională e opțională, dar traseismul e esențial”, a arătat medicul.

„Când politica ajunge să înlocuiască meritocrația, absurditatea devine noua normalitate”

Medicul care lucrează în Germania spune că frica lui este că nici acest ministru nu va reforma sistemul.

„Este o paralelă dureroasă pentru mine, ca profesionist, dar și pentru o țară care își golește spitalele de competență și le umple de obediență. Când politica ajunge să înlocuiască meritocrația, absurditatea devine noua normalitate”, a mai spus medicul.

Tot el spune că îi e frică de faptul că ministrul nu e altceva decât „marioneta docilă a aceleiași gărzi vechi, care trage sforile din umbră de 30 de ani.

Aceiași care nu și-au dorit niciodată schimbare, ci doar fețe noi pentru aceleași interese vechi. Și atunci înțelegi de ce medicina românească e tot în rezidențiat. Unul neterminat. Ca și reformele”, a spus dr. Iuliu Torje.

Luni, 30 iunie 2025, de la ora 11:00, va avea loc lansarea lucrării „Școala Ardeleană. Antologie de texte (1743–1830)”, în patru volume, într-o ediție coordonată de Eugen Pavel. Evenimentul va fi transmis live pe pagina de Facebook a organizatorilor.

Lansarea are loc în fața Grupului Statuar „Școala Ardeleană” din Cluj-Napoca, realizat de sculptorul Romulus Ladea, loc simbolic, ales pentru că exact în 30 iunie 1973 a fost inaugurată opera artistului.

Lansare de carte eveniment

Cartea face parte din colecția „Ediții de patrimoniu” și apare sub egida Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române. Este o ediție revizuită și adăugită, cu introducere, cronologie, notă asupra ediției, selecție și coordonare semnate de Eugen Pavel.

Prezentările vor fi susținute de Ioan-Aurel Pop, Adrian Tudurachi, Horea Poenar, Bogdan Harhătă și Vasile G. Dâncu. Cuvântul bibliotecarilor: Sorina Stanca, Ioan Chirilă și Valentin Orga.

Lucrarea a fost realizată cu participarea a peste 30 de cercetători și colaboratori, responsabili de transcrierea textelor, note, comentarii, traduceri și corectură. Printre aceștia se numără Maria Aldea, Ioana Anghel, Alexandra Baneu, Doru George Burlacu, Liliana Burlacu, Gheorghe Chivu, Paula Cotoi, Ovidiu Ghitta, Ladislau Gyémánt, Andreea Mârza, Mira Mocan, Dora Pavel, Oana Uță-Bărbulescu, Aristina Valea și Marta Vremir , printre mulți alții.

Antologie de 197 de texte însoțite de peste 150 de ilustrații

Antologia include 197 de texte, împărțite în 28 istorice, 32 lingvistice, 39 literare, 47 teologice și religioase, 6 filosofice și 45 didactice. Acestea sunt însoțite de note și comentarii de specialitate, precum și de 153 de ilustrații.

Coordonatorul lucrării, Eugen Pavel, subliniază importanța acestei mișcări culturale și ideologice care a generat o veritabilă renaștere identitară a românilor din Transilvania. Școala Ardeleană este prezentată ca o sinteză umanistă de mare anvergură, în care conviețuiesc idei teologice, filosofice, literare și politice, toate sub semnul modernității timpurii românești.

”Începutul spiritualității românești moderne este marcat de mișcarea Școlii Ardelene, curent ideologic și cultural care coincide cu o renaș­tere identitară fără precedent, cu o trezire a conștiinței de sine a unei națiuni aflate multe veacuri la marginea istoriei. Prin conectarea la un program umanist-emanci­pator, cărtu­rarul român își afirma, în același timp, încă din primele decenii ale secolului al XVIII-lea, statutul de „homo europaeus”, deschis spre universalitate.

Studierea acestei epoci ne dezvăluie un adevărat tezaur de gândire și simțire româ­nească, a cărui cunoaștere are pentru fiecare gene­rație resorturi intelec­tuale și formative multiple, deloc inac­tuale. Vom descoperi în operele iluministe pagini dense de istorie, limbă și cultură națională, de filosofie și teologie morală, de literatură artistică și științifică, unele perimate estetic, având însă valori expresive ineluctabile, a căror valorificare pe baza unei relecturi proaspete și avizate, direct din sursele primare, s-a impus cu acuitate. Iată de ce o nouă lectură a scrierilor care se revendică de la creația iluministă transilvăneană, tipărituri și manuscrise, edite și inedite, în consonanță cu stadiul actual al istoriografiei și filologiei românești, și, implicit, alcătuirea unei cresto­mații de referință au devenit un demers stringent”, spune Eugen Pavel.

Redescoperiți o epocă definitorie pentru spiritualitatea românească

Noua antologie restituie o parte semnificativă a operei corifeilor Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și Ioan Budai-Deleanu, alături de alți autori importanți precum Ioan Piuariu-Molnar, Vasile Popp, Ioan Teodorovici, Vasile Aaron, Ioan Barac, Petru Pavel Aaron, Gherontie Cotore, Grigore Maior sau Radu Tempea. Sunt incluși și autori bănățeni de marcă precum Paul Iorgovici, Constantin Diaconovici-Loga, Pavel Vasici-Ungurean, Damaschin Bojincă și Dimitrie Țichindeal.

Prin această lucrare monumentală, publicul de azi este invitat să redescopere o epocă definitorie pentru spiritualitatea românească, cu texte relevante și valoroase, readuse în actualitate printr-o ediție atent documentată și modernă.

Emil Boc, primarul Clujului, a postat un videoclip pe TikTok în care îi îndeamnă pe clujeni să lase berea rece pentru seară, având în vedere că, în timpul zilei, este mult prea cald afară.

Boc s-a filmat cu un pahar de bere în mână, dar a băut… apă.

Bere sau apă plată?

„Știu ce gândești – căldură mare, caniculă, o bere ce bine-ar mere. Corpul tău și corpul meu nu sunt de aceeași părere”, a spus Emil Boc, folosind „graiul ardelenesc”.

Însă, spune Emil Boc, pe vremea asta, berea nu hidratează, iar o sticlă de apă plată este cea eficientă, așa că a lăsat paharul de bere din mână.

Berea, a mai spus el, „mere” mai pe seară, mai la umbră, dar cu moderație.

„Zic și eu ce zic doctorii. Eu cred că nu greșesc. Voi ce ziceți?”, i-a întrebat Emil Boc pe urmăritorii săi.

Pe 29 iunie, creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, iar în tradiția populară această zi este cunoscută drept „Sânpetru de vară”

Această sărbătoate marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului.

Sânpetru de vară, paznicul cerului și al holdelor

Potrivit credinței populare, Sânpetru nu este doar un sfânt, ci și paznicul porților Raiului, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Îmbrăcat în straie țărănești, Sfântul Petru este văzut ca un gospodar care umblă printre oameni, uneori alături de Dumnezeu, supraveghind roadele câmpului, lupii și chiar grindina, pe care o „fierbe” în cer și o „sfarmă”, pentru a nu face prăpăd.

„Sânpetru hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina, pe care o sfarmă în bucăţi mici şi nu mai este atât de periculoasă”, explică etnologul Maria Bocșe în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania – Sărbători, credințe, rituri, mituri”, apărut cu sprijinul CJCPCT Cluj.

Sărbătoarea,mai spun specialiștii clujeni, este ținută mai ales pentru protejarea recoltelor, iar oamenii nu muncesc pe câmp, de teama pagubelor aduse de vreme rea.

Pe lângă dimensiunea religioasă, Sânpetru de vară are și o puternică încărcătură mitologică, el este sfetnicul lui Dumnezeu, cel care ajută la luarea deciziilor cerești și poartă cheile Raiului.

Foto: Icoană pe sticlă – Sfinții Apostoli Petru și Pavel, autor călugărul iconar Ilarion Mureșan de la Mănăstirea clujeană Nicula