ADMINISTRAȚIE
Zeci de arhitecți cer Primăriei Cluj-Napoca achiziționarea Palatului Telefoanelor și includerea pe lista monumentelor istorice

Aproape 50 de arhitecți și activiști cer Primăriei Cluj-Napoca, printr-o scrisoare deschisă, achiziționarea Palatului Telefoanelor, includerea sa pe lista monumentelor istorice și deschiderea pentru publicul larg.
Aproape 50 de arhitecți și reprezentanți ai mediului asociativ solicită Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca achiziționarea Palatului Telefoanelor, clasarea clădirii pe lista monumentelor istorice și deschiderea ei pentru publicul larg pentru activități culturale și comunitare. Fostul sediu Telekom de pe strada Octavian Petrovici nr. 2, cunoscut drept Palatul Telefoanelor, a fost scos la vânzare prin licitație, prețul de pornire fiind de 2.163.700 de euro.
Alternativ achiziției clădirii doar de către primăria municipală, semnatarii petiției propun primarului Emil Boc achiziția în parteneriat cu UTCN, posesoare recentă a mai multor imobile în zonă, dar și cu celelalte universități clujene, pentru a putea investi Palatul Telefoanelor cu funcțiuni publice specifice și potrivite structurii, compartimentării și plasticii arhitecturale, pe care viitorul utilizator nu le poate altera semnificativ, datorită valorii acestora de patrimoniu arhitectural recent.
Clădirea a fost realizată după planurile reputatului arhitectul și urbanist Vasile Mitrea în două etape succesive, prima în anul 1969 și a doua prin adăugarea ultimului etaj în anul 1976, și este reprezentativă pentru arhitectura românească a anilor ’60-’70 și pentru curentul brutalist în arhitectura autohtonă. A funcționat la început ca centrală de telefonie, cu spații destinate publicului (ghișee și cabine telefonice) la parter.
„Palatul Telefoanelor este situat într-o poziție privilegiată a Clujului, la limita intramuros a orașului, clădirea creează fundalul unui spațiu verde central, scuarul I.L. Caragiale, și contribuie la imaginea iconică a Clujului văzut de pe Dealul Cetățuii.
Motivele pentru care clădirea merită clasată ca monument istoric și deschisă pentru publicul larg sunt următoarele:
- Valoarea arhitecturală și stilistică
- Reprezintă un exemplu emblematic al arhitecturii brutaliste românești din anii ’60–’70, un curent cu puține clădiri atât de bine conservate în țară.
- Proiectată de arhitectul Vasile Mitrea, clădirea ilustrează adaptarea modernismului european la contextul local, cu elemente precum betonul aparent, geometria masivă și integrarea funcționalității în design.
- Importanță istorică și tehnologică
- A funcționat inițial ca centrală telefonică, jucând un rol cheie în modernizarea comunicațiilor din Cluj în perioada socialistă.
- Simbolizează tranziția României către era telecomunicațiilor, fiind o piesă esențială a infrastructurii urbane a vremii.
- Potențial cultural și social
- Poate deveni un centru cultural multifuncțional (expoziții, concerte, ateliere, spații pentru startup-uri sau coworking), asigurând accesul publicului la o clădire cu caracter de o calitate arhitecturală excepțională, prin inserția urbană, prin plastica fațadelor și prin tratarea originală a interiorului parterului, situată într-o poziție dominantă față de un spațiu public important, recent renovat, al centrului orașului.
- Ar completa circuitul turistic al Clujului, oferind o completare la patrimoniul medieval și interbelic, prin prezentarea unei perioade mai puțin valorizate.
- Structura în cadre de beton armat și parterul foarte transparent dau clădirii un mare potențial de conversie pentru funcțiuni publice și reutilizare adaptivă.
- Risc de degradare și pierdere a patrimoniului
- În absența intervenției publice, clădirea (deținută acum de Orange) poate fi vândută unui investitor privat și modificată ireversibil, pierzându-i-se identitatea arhitectonică. Palatul Telefoanelor și-a pierdut deja o parte din lucrările de artă realizate în metal care decorau zonele opace ale fațadelor, din neglijență sau necunoaștere. Restaurarea și reutilizarea adaptivă a clădirii ar putea fi un model de practică sustenabilă în oraș care să încurajeze renovarea clădirilor existente, în locul demolării și înlocuirii lor.
- Clasarea ca monument istoric de către primărie ar garanta protecția și conservarea elementelor originale, precum și conversia într-o dotare de interes public, lucruri pe care achiziția de către un investitor privat nu le poate garanta.
- Precedent pozitiv în Europa
- Multe orașe (ex.: Berlin, Viena, Milano) au convertit clădiri industriale sau funcționaliste în spații culturale (Tate Modern în Londra, Centrul Pompidou în Bruxelles), demonstrând că astfel de structuri pot atrage vizitatori și revitaliza zone urbane.
- Legătură cu identitatea locală
- Palatul Telefoanelor face parte din memoria colectivă a clujenilor, fiind un punct de reper în peisajul orașului. Recuperarea sa ar sublinia angajamentul primăriei pentru prezervarea istoriei diverse a Clujului și pentru politici urbane sustenabile și incluzive.
- Poziția clădirii în vecinătatea Parcului I.L. Caragiale, recent reabilitat, face clădirea extrem de potrivită pentru o dotare publică.
Concluzie: Achiziționarea și clasarea Palatului Telefoanelor ar fi o investiție în patrimoniul cultural al Clujului, transformând o clădire emblematică a orașului într-un spațiu deschis comunității. Inițiativa s-ar alinia perfect cu politicile de regenerare urbană sustenabilă și ar consolida imaginea orașului ca centru al inovației și culturii”, se arată în scrisoarea deschisă.
Clujenii și pasionați de arhitectură din alte orașe se pot alătura listei de semnatarii aici: https://sustenabilorg.ro/apel-public-palatul-telefoanelor-din-cluj-merita-sa-intre-in-patrimoniul-orasului/. Printre semnatarii petiției se numără:
- Adriana Măgerușan, arhitectă
- Adi Dohotaru, Președinte Asociația Societatea Organizată Sustenabil
- Mircea Munteanu, arhitect
- Cristian Panaite, arhitect
- Silviu Aldea, arhitect
- Diana Sava, arhitectă
- Laura Dinu-Constantin, arhitectă
- Radu Rosca, arhitect Quad Studio
- Eugen Pănescu, arhitect
- Robert Vasiluț, arhitect
- Ioana Afloarei, arhitectă
- David Muntean, arhitect
- Mihai Șom, arhitect
- Ștefan Mirică, arhitect
- Violeta Frișan, arhitectă
- Martha Moroșan, arhitectă
- Benjamin Kohl, arhitect
- Cristina Moldovan, arhitect
- Tiberiu Ciolacu, arhitect
- Alexandra Scurtu, arhitect
- Cristina Balogh, arhitect
- Vlad Sebastian Rusu, arhitect
- Marius Mornea, cetatean
- Beatrice Jijian, arhitect
- Ivona Svinți, arhitectă
- Tudor Pănescu, arhitect
- Camelia Sisak, arhitectă
- Tamás Sisak, arhitect
- Cuc Romeo, arhitect
- Asociația Docomomo România
- Cristina Purcar, arhitectă, Asociația Docomomo România
- Dana Vais, profesoară FAU UTCN, Asociația Docomomo România
- Alexandru Răuță, arhitect, Asociația Docomomo România
- Andreea Boldojar, arhitect, Asociația Docomomo România
- Toader Popescu, arhitect, Asociația Docomomo România
- Oana Țiganea, arhitect, Asociația Docomomo România
- Miruna Moldovan, arhitect
- Ioana Lucia Mica, arhitect
- Mihaela Criticos, profesor UAUIM
- Diana Cosman, arhitect
- Ștefania Boca, arhitect
- Ștefan Ghenciulescu, arhitect, conferențiar UAUIM
- Radu Tudor Ponta, arhitect, conferențiar UAUIM
- Irina Tulbure, architect, asociația DOCOMOMO România
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
Cod galben de VIITURI în 15 bazine hidrografice, vineri și sâmbătă. Este afectat și Clujul

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, vineri, o atenționare Cod galben de viituri și depășiri ale Cotelor de atenție, valabilă până sâmbătă la prânz, în 15 bazine hidrografice și pe râurile din Dobrogea. Este afectat și județul Cluj.
Conform prognozei de specialitate, în intervalul 23 mai, ora 12:00 – 24 mai, ora 12:00, se vor semnala creșteri de debite și de niveluri pe râurile din bazinele hidrografice:
Cod galben de VIITURI în 15 bazine hidrografice, vineri și sâmbătă. Este afectat și Clujul
Vișeu – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior, Iza – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior, Lăpuș – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județul Maramureș), Tur (județul Satu Mare), Someșul Mare – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județul Bistrița-Năsăud), Someșul Mic – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Bihor și Cluj), Crișul Repede – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Cluj și Bihor), Crișul Negru – bazin amonte S.H. Șuștiu și afluenții aferenți sectorului aval S.H. Șuștiu (județele: Bihor și Arad), Crișul Alb – bazin amonte S.H. Vața de Jos și afluenții aferenți sectorului aval S.H. Vața de Jos (județele: Hunedoara și Arad), Arieș – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Alba și Cluj), Mureș – afluenții aferenți sectorului aval confluență cu râul Târnava (județele: Alba, Sibiu, Hunedoara și Arad) și Bega – bazin amonte S.H. Făget și afluenții aferenți sectorului aval S.H. Făget – amonte S.H. Remetea (județele: Timiș și Arad).
Fenomenele hidrologice prognozate se vor înregistra și pe râurile; Timiș – bazin amonte S.H. Sadova și afluenții aferenți sectorului aval S.H. Sadova (județele: Caraș-Severin și Timiș), Râul Negru – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Harghita, Covasna și Brașov), Olt – afluenții aferenți sectorului aval S.H. Podu Olt – amonte de Acumularea Ionești (județele: Brașov, Harghita, Covasna, Sibiu, Vâlcea și Argeș), Argeș – bazin superior, Dâmbovița – bazin superior (județele: Argeș și Dâmbovița), Ialomița – bazin amonte de Acumularea Pucioasa și afluenții aferenți sectorului aval de Acumularea Pucioasa – amonte S.H. Siliștea Snagovului (județele: Dâmbovița, Prahova și Ilfov), Prahova – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Prahova și Ialomița), Buzău – bazin amonte de Acumularea Siriu și afluenții aferenți sectorului aval de Acumularea Siriu – amonte S.H. Banița (județele: Brașov, Covasna, Buzău și Prahova).
De asemenea, viituri se pot consemna și pe următoarele cursuri de apă: Suceava – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județul Suceava), Moldova – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Suceava și Neamț), Bistrița – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Suceava, Neamț, Harghita și Bacău), Bârlad – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Neamț, Iași, Vaslui, Bacău, Galați și Vrancea), Putna – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județul Vrancea), Râmnicu Sărat – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Buzău și Vrancea), Siret – afluenții mici aferenți sectorului aval confluență cu râul Trotuș (județele: Vrancea și Galați), Jijia – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Botoșani și Iași), Prut – afluenții aferenți sectorului aval S.H. Drânceni (județele: Vaslui și Galați) și pe râurile din Dobrogea (județele: Constanța și Tulcea).
Hidrologii precizează că viituri rapide, cu posibile efecte de inundații locale, se pot produce cu probabilitate și intensitate mai mare pe unele râuri mici din județele: Bihor, Timiș, Brașov, Prahova, Buzău, Vrancea, Botoșani și Vaslui.
EVENIMENT
Vreme rea la final de săptămână. Clujul, sub COD GALBEN de ploi torențiale, vijelii și grindină

Vremea se menține capricioasă și în acest weekend. Cea mai mare parte a țării se află sub avertizare cod galben de ploi torențiale, cu vânt puternic și descărcari electrice, până sâmbătă dimineață.
Administrația Națională de Meteorologie a emis, vineri, o avertizare meteo cod galben, valabilă până sâmbătă dimineață în cea mai mare parte a țării.
Astfel, în intervalul 23 mai, ora 10 – 24 mai, ora 06, în cea mai mare parte a țării vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va manifesta prin averse torențiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii (rafale de 50…70 km/h) și pe alocuri grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 15…25 l/mp și pe arii restrânse de 30…50 l/mp.
Vreme rea până luni
Amintim de asemenea că, până în 26 mai, la ora 20, este în vigoare o informare meteo de vreme rea. În intervalul menționat în cea mai mare parte a țării vor fi perioade cu instabilitate atmosferică. Aceasta se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului (rafale în general de 40…50 km/h), vijelii și grindină. În intervale scurte de timp cantitățile de apă vor fi de 25…35 l/mp, iar prin acumulare vor depăși local 50…70 l/mp.

În weekendul 24–25 mai 2025, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca îi invită pe toți iubitorii de cultură să descopere gratuit Galeria Națională a Muzeului și trei expoziții spectaculoase, într-un cadru accesibil și prietenos.
Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, organizează în perioada 24 – 25 mai 2025, între orele 14:00-21:00 (ultima intrare ora 20:15), evenimentul intitulat generic „Weekend la Muzeul de Artă”.
Trei expoziții de neratat
Cu această ocazie, beneficiind de intrare gratuită, publicul va putea să viziteze următoarele expoziții:
-
Galeria Națională – reprezintă expoziția de bază a Muzeului de Artă Cluj-Napoca, a cărei paginație actuală propune o prezentare coerentă, atât sub raport cronologic, cât și al filiaților stilistice, a patru secole de artă plastică națională (secolele XVI-XX), cu un accent caracteristic asupra artei din Transilvania și o evidențiere expresivă a multiculturalității proprii spațiului intracarpatic. În mod excepțional, pe parcursul traseului de vizitare, doritorii de curiozități și informații interesante din culisele vieții muzeale vor putea dialoga și interacționa, într-o manieră informală, cu muzeografii aflați în sălile de expunere.
-
Expoziția personală de pictură a artistului Iacob Coman, intitulată „Contra-dictii”, care reunește o selecție de picturi realizate în ultimii ani, lucrări în care tensiunea vizuală devine ecoul unei tensiuni interioare profunde, de ordin spiritual și existențial. Practica artistică a lui Iacob Coman este profund ancorată în teme precum efemeritatea, fragilitatea perceptiei, tensiunile dintre rațional și intuitiv. Într-un limbaj plastic abstract figurativ, pictura acestuia navighează între sacrul și profanul vieții cotidiene, deschizând spații de reflecție și întrebări cu miză ontologică.
-
Expoziția personală de pictură a artistei franceze Chloe Silbano, intitulată „O remodelare temporara a lumii” (curator: Cristian Nae), care conectează preocupările autoarei pentru efectele climatice devastatoare asupra ecosistemului natural al planetei cu o reflecție personală, deopotrivă poetică și filosofică, asupra caracterului sacru al apei pentru diverse culturi și comunități, exprimate prin mediul picturii și al artei video.
-
Expoziția de grup a studenților Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca (UAD), nivel licență, masterat și doctorat, intitulată „Aerul crud al dimineții”, care propune o viziune sintetică asupra recentelor lor preocupări și practici artistice.

Vineri, 23 mai, se afișează numărul de locuri libere după etapa de reînscrieri, iar de luni, 26 mai, părinții care înscriu copilul pentru prima oară la grădiniță, indiferent de grupă, vor putea depune cererile. Pe cererea-tip de înscriere, părinții pot alege 3 creșe sau grădinițe, potrivit metodologiei.
Grupa mijlocie și grupa mare la grădiniță sunt obligatorii, iar Grupa mică din învățământul preșcolar devine obligatorie începând cu anul școlar 2030-2031, conform legii învățământului preuniversitar, Articolul 248 (3), scrie Edupedu.ro.
Înscrieri la creșă și grădiniță: ce trebuie să conțină DOSARUL
Copiii de la grupele mijlocie și mare pot fi retrași de părinți dacă „se observă manifestări de oboseală sau de neadaptare la regimul grădiniței”, prevede ROFUIP 2024.
Vineri, 23 mai, se afișează numărul de locuri libere după ce s-a încheiat etapa de reînscrieri, pentru copiii care au mai fost înscriși la grădiniță. Pentru cei care au copiii ce merg pentru prima oară la creșă și grădiniță înscrierile au loc în perioada 26-30 mai 2025 în Etapa I, conform calendarului publicat în Monitorul Oficial pe 6 martie.
Părinții copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 luni şi 3 ani pot solicita înscrierea copiilor în unităţi de învăţământ depunând, pe locurile libere rămase după reînscrieri, o cerere-tip de înscriere la unitatea de învăţământ aleasă ca primă opțiune, însoţită de documentele justificative, conform metodologiei.
Ce conține dosarul pentru înscrierea la creșă/ grădiniță
Dosarul de înscriere a copilului într-o unitate de învățământ, precum și în serviciul de educație timpurie complementar cuprinde următoarele documente, conform art. (6) din metodologie:
a) copie de pe certificatul de naștere al copilului;
b) copie de pe actele de identitate ale părinților/ reprezentantului legal;
c) adeverință de angajat pentru fiecare dintre părinți/reprezentantul legal sau adeverință privind perioada concediului de creștere și îngrijire a copilului, pentru tipul de program prelungit, respectiv pentru înscrierea în învățământul antepreșcolar;
d) alte documente doveditoare care fac obiectul criteriilor generale sau specifice de înscriere și care sunt analizate în timpul procesului de înscriere.
La dosarul de înscriere se adaugă, la începutul anului școlar, următoarele documente:
a) adeverință de la medicul de familie în care se menționează că respectivul copil este sănătos clinic; adeverința este necesară în prima zi de prezentare a copilului în unitatea de învățământ;
b) avizul epidemiologic/dovada de vaccinare întocmit(ă) conform prevederilor elaborate de Ministerul Sănătății, cu privire la intrarea copilului în colectivitate, eliberat(ă) de medicul de familie al copilului înainte de a începe frecventarea unității, potrivit art. 7.
În situația în care numărul cererilor-tip de înscriere primite este mai mare decât numărul de locuri libere, comisia selectează copiii în ordinea descrescătoare a vârstei și aplică criterii de departajare generale și specifice.
Criteriile generale de departajare pentru înscrierea la grădiniță 2025
Criteriile generale de departajare care se aplică pentru nivelul preșcolar sunt următoarele:
a) copilul are vârsta de 4 sau 5 ani împliniți la data de 1 septembrie;
b) domiciliul copilului/reședința/locul de muncă al unuia dintre părinți/al reprezentantului legal este situat în apropierea unității de învățământ unde părintele/reprezentantul legal depune cererea-tip de înscriere;
c) cel puțin unul dintre părinți/reprezentantul legal al copilului urmează o formă de învățământ la zi;
d) existența unui document care dovedește că beneficiază de tutelă sau de o măsură de protecție specială stabilită în condițiile Legii nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
e) existența unui document care dovedește că este în grija unui singur părinte (familie monoparentală)/existența unui document care dovedește că părintele/reprezentantul legal al copilului are 3 sau mai mulți copii (familie numeroasă);
f) ambii părinți/părintele unic/reprezentantul legal ai/al copilului lucrează sau cel puțin unul dintre ei se încadrează în una dintre situațiile:
(i) pensionat în conformitate cu prevederile legale;
(ii) cu certificat de handicap;
(iii) șomer, în căutarea unui loc de muncă, cu documente doveditoare de la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă;
g) existența unui certificat medical de încadrare în grad de handicap a copilului și/sau a certificatului de orientare școlară și profesională eliberat de CJRAE/CMBRAE;
h) existența unui frate/a unei surori înmatriculat/înmatriculate în unitatea de învățământ respectivă, în anul școlar pentru care se face înscrierea.
Unitățile de învățământ cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar cu program prelungit se adresează cu prioritate părinților care lucrează și, în acest sens, ambii părinți vor depune la dosarul de înscriere adeverințe de angajat.
Criteriile generale de departajare pentru serviciile de educație timpurie complementare
Criteriile generale de departajare care se aplică în situația prevăzută la alin. (1) pentru nivelul antepreșcolar și preșcolar din cadrul serviciilor de educație timpurie complementare (grădiniță comunitară, ludotecă/grup de joacă) sunt următoarele:
a) domiciliul copilului/reședința/locul de muncă al unuia dintre părinți/al reprezentantului legal este situat în apropierea unității de învățământ unde părintele/reprezentantul legal depune cererea de înscriere;
b) părintele/reprezentantul legal al copilului are un alt copil minor aflat în întreținere (până la nivelul clasei a IV-a a învățământului primar) și nu și-a putut înscrie copilul în vârstă de 3—6 ani la nicio unitate de învățământ preuniversitar cu grupe de nivel preșcolar din apropierea domiciliului — pentru serviciul tip grădiniță comunitară;
c) existența unei dovezi privind solicitarea înscrierii copilului într-o unitate de învățământ preuniversitar cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar și a respingerii înscrierii acestuia ca urmare a lipsei de locuri — atât pentru serviciul tip grădiniță comunitară, cât și pentru serviciul tip ludotecă/grup de joacă;
d) copilul are vârsta de până la 1 an sau vârsta cuprinsă între 3 și 4 ani și părinții/reprezentantul legali nu au/nu a făcut demersuri pentru înscrierea acestuia într-o unitate de învățământ preuniversitar cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar — pentru serviciul tip ludotecă/grup de joacă.
Criteriile generale de departajare pentru înscrierea la creșă 2025
Criteriile generale de departajare care se aplică pentru nivelul antepreșcolar, inclusiv pentru unitățile de învățământ pentru care autoritatea publică locală are statutul de fondator și care au optat pentru derularea înscrierii prin utilizarea aplicației informatice pentru înscriere, sunt următoarele:
a) copilul are vârsta de 2 ani împliniți până la sfârșitul anului calendaristic în curs;
b) domiciliul copilului/locul de muncă al unuia dintre părinți/al reprezentantului legal este situat în apropierea unității de învățământ unde părintele/reprezentantul legal depune cererea de înscriere;
c) ambii părinți ai copilului/părintele unic/reprezentantul legal ai/al copilului lucrează/părintele prezintă adeverință de reîntoarcere la serviciu, în momentul validării cererii/în termen de 30 de zile de la începutul anului școlar, sau părintele copilului nu beneficiază de indemnizație pentru creșterea și îngrijirea copilului; situațiile în care părintele/reprezentantul legal face dovada existenței unei activități de tip PFA/S.R.L. se asimilează cu cea a părinților/reprezentanților legali care lucrează;
d) cel puțin unul dintre părinți/reprezentantul legal al copilului urmează o formă de învățământ la zi;
e) existența unui document care dovedește că beneficiază de tutelă sau de o măsură de protecție specială stabilită în condițiile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
f) existența unui document care dovedește că este în grija unui singur părinte (familie monoparentală)/existența unui document care dovedește că părintele/reprezentantul legal al copilului are 3 sau mai mulți copii (familie numeroasă);
g) cel puțin unul dintre părinți/părintele unic/reprezentantul legal al copilului se încadrează în una dintre situațiile:
(i) pensionat în conformitate cu prevederile legale;
(ii) cu certificat de handicap;
(iii) șomer, în căutarea unui loc de muncă, cu documente doveditoare de la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă;
h) părintele/reprezentantul legal al copilului are un alt copil minor aflat în întreținere (până la nivelul clasei a IV-a a învățământului primar) și/sau un alt copil înmatriculat în unitatea de învățământ respectivă, în anul școlar pentru care se face înscrierea.