Ediția din acest an TIFF – Transilvania Internațional Film Festival va cuprinde un eveniment dedicat memoriei Cardinalului Iuliu Hossu.

Festivalul de film de la Cluj va proiecta, în premieră producția: “In memoriam Iuliu Hossu. Înregistrări secrete din domiciliul forțat de la Mănăstirea Căldărușani”.

Moment special în memoria Cardinalului Iuliu Hossu, la TIFF

Proiecția filmului de Dan Curean, o producție a Fundației Arta cu sprijinul UBB Cluj și TVR Cluj, a Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla și a Asociației Cardinal Iuliu Hossu, este programată în 20 iunie, de la ora 14.00, la Cinematograful clujean Arta. Intrarea va fi liberă.

Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu este bine-cunoscut prin faptul că, la 1 Decembrie 1918, din tribuna principală de pe Câmpul lui Horea a citit mulțimilor adunate la Alba Iulia Proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României.

“După venirea comuniștilor, în toamna anului 1948, episcopul Hossu, păstor al Eparhiei de Cluj-Gherla a fost arestat, deodată cu toți episcopii Bisericii Greco-Catolice, cu preoții și credincioșii acestei Biserici care n-au vrut să renunțe la unirea cu Roma, și, împreună cu ceilalți episcopi, închis, vreme de 5 ani, în temutul Penitenciar din Sighetu Marmației.

A supraviețuit regimului de exterminare de la Sighet, și, pentru încă un an a fost închis, cu domiciliu obligatoriu, în mănăstirile Curtea de Argeș și Ciorogârla. Din vara lui 1956 și până la moartea sa, în anul 1970, a trăit în domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Căldărușani. Aici a fost înregistrat în secret pe bandă de magnetofon de preotul Mircea Todericiu. Fragmente din aceste înregistrări au fost difuzate la postul de radio Europa Liberă dar întreaga conversație a rămas necunoscută”, arată reprezentanții Episcopiei Greco-Catolică de Cluj-Gherla.

Un documentar esențial în anul “Cardinal Iuliu Hossu”.

După mulți ani, Gelu Hossu, președinte al Asociației Cardinal Iuliu Hossu a descoperit în arhivele Societății Române de Radiodifuziune, prin intermediul d-nelor Carmen Ionescu și Silvia Iliescu, secvențe din interviul luat Cardinalului Iuliu Hossu.

Documentul sonor revine astăzi, într-un context vizual și actual de redescoperire a celui care este unul dintre martirii Bisericii Greco-Catolice – 2025 fiind declarat la nivel național Anul “Cardinal Iuliu Hossu”.

După ce, în 1969, Iuliu Hossu a fost numit cardinal in pectore, la 2 iunie 2019 a fost beatificat pe Câmpia Libertății de la Blaj, de către Suveranul Pontif Papa Francisc, împreună cu ceilalți șase episcopi greco-catolici morți în faimă de martiri în timpul regimului comunist.

“Vocea sa păstrată în înregistrări constituie un document și o mărturie de netăgăduit despre adevărul celor petrecute în subteranele regimului care, pentru a-și exercita puterea totalitară, mai întâi a persecutat, azvârlit în temnițe și ucis elitele neamului românesc, tocmai pe aceia care au făcut România mare, i-au redat propria identitate națională, conferindu-i și deschidere spre cultura și civilizația europeană.

Cuvintele Cardinalului Iuliu Hossu vorbesc despre lumină, puterea iertării, credință în Dumnezeu și dragoste pentru semeni, chiar și pentru cei ce i-au făcut rău. Sunt cuvinte ce transmit generațiilor de azi și convingerea ce i-a rămas neclintită, pe care o exprimă în interviu: ‘Eu cred în nemurirea dreptății, eu cred’”, au mai arătat reprezentanții Episcopiei Greco-Catolică de Cluj-Gherla.

Viaţa culturală palpită uneori şi în localităţile mici, ba uneori palpită chiar mai intens decât în cele mari. Un astfel de exemplu este Huedinul, un oraş cu ceva peste 9.000 de locuitori, care a reuşit să adune peste 100 de persoane la o dublă lansare de carte, care a avut loc luni seară la Palatul Copiilor din localitate.

A fost un moment emoţionant, mai ales că pe autorii cărţilor îi desparte adânca graniţă dintre viaţă şi moarte, dar îi leagă o profundă iubire între tată şi fiică.

Cărţile lansate în prezenţa unui numeros public pentru o localitate de talia Huedinului au fost „Mult haz, uneori şi la necaz”, volum al profesorului Nicole Şteiu, fiu remarcabil al oraşului, plecat în lumea celor drepţi la mijloc de aprilie.

A doua carte lansată a fost a fiicei sale, Niculina Laza, „Poarta cuvintelor”, primul ei volum de poezie.

Cei doi plănuiseră, în urmă cu câteva luni, să-şi lanseze cărţile împreună, dar timpul n-a mai avut rădare şi Dumnezeu l-a luat de-a dreapta sa pe tatăl Nicolae.

Lansare în numele tatălui

Însă, ca un sublim omagiu, fiica sa Niculina i-a împlinit dorinţa şi i-a dus visul la capăt, organizând într-un singur eveniment lansarea celor două cărţi.

Foarte pe scurt, Nicolae Şteiu a adunat în cartea sa „Mult haz, uneori şi la necaz” epigrame, cugetări şi expresii umoristice de la moţii săi dragi pe care i-a întâlnit de-a lungul timpului.

Fiica sa, Niculina Laza, şi-a făcut debutul cu volumul „Poarta cuvintelor” în lumea poeţilor de primă mână, cu o sensibilitate profundă şi cu o stăpânire aleasă a meşteşugirii cuvintelor.

Invitați la eveniment

Printre alţii, la evenimentul de lansare a celor două cărţi au fost prezenţi profesorul Cristian Claudiu Filip (prezentatorul evenimentului), editorul Radu Crețu, de la Editura Dokia Cluj, arhidiacon Leon Cosma de la Oradea, scriitorul Alexandru Jurcan, editoarea Laura Munteanu de la Editura George Coșbuc Bistrița, poeta Valeria Merca, învățătoarea Livia Bota, profesorul Doru Rus, părintele protopop Dan Lupuțan, părintele Ștefan Tataru de la Catedrala Moților din Huedin, părintele Adrian Laza de la Parohia Ortodoxă Tranișu.

De asemenea, preoteasa Cristina Tataru a interpretat câteva pricesne, iar graficiana Carmen G. Todiţă, o româno-olandeză, cea căreia îi aparţine şi ilustraţia cărţii Niculinei Laza, şi-a prezentat într-o expoziţie câteva dintre lucrările sale grafice.

Despre Nicolae Șteiu

Nicolae Şteiu a fost dascăl de istorie şi a avut o bogată activitate editorială, fiind autor sau coautor a 35 de volume. Majoritatea dintre acestea sunt monografii ale localităților din zona de nord-vest a Munților Apuseni, dar și studii de istorie și etnografie.

Marius Avram

În anul 1948, la 11 iunie, România a trecut printr-o transformare socială și economică radicală, marcată de adoptarea Legii Naționalizării, un moment definitoriu în instaurarea regimului comunist și în reorganizarea proprietății în țară.

Legea Naționalizării din 1948, este Legea nr.119, prin care statul român naționaliza toate resursele solului și subsolului care nu se găseau în proprietatea sa la data intrării în vigoare a Constituției Republicii Populare Române din 1948, precum și a întreprinderilor individuale, a societăților de orice fel, asociațiilor particulare industriale, bancare, de asigurări, miniere, de transporturi și telecomunicații.

Cum a luat statul român controlul asupra economiei și societății

După cel de-al Doilea Război Mondial, influența Uniunii Sovietice în Europa de Est a crescut semnificativ, iar România a intrat într-o perioadă de schimbări majore.

Noua conducere comunistă a considerat esențială trecerea proprietății private în proprietatea statului pentru a consolida controlul asupra economiei și a societății.

Ce a cuprins Legea Naționalizării

Legea Naționalizării, adoptată pe 11 iunie 1948, a naționalizat întreprinderile industriale, bănci, societăți comerciale, exploatări miniere, mijloace de transport și alte active economice considerate de interes public.

Practic, peste 8.894 de întreprinderi private au fost preluate de stat, iar proprietarii au fost deposedati fără despăgubiri reale.

Impactul asupra societății românești

Această lege a dus la schimbări profunde în structura economică a țării, marcând începutul economiei planificate centralizat. Mulți proprietari sau oameni de afaceri au fost eliminați din viața economică, iar România a devenit o țară în care statul controla aproape toate mijloacele de producție.

Pe plan social, legea a afectat nu doar elitele economice, ci și clasa mijlocie, schimbând fundamental viața românilor. Procesul de naționalizare a fost adesea însoțit de tensiuni și conflicte, fiind un punct de ruptură între vechea ordine și noua eră comunistă.

Deși economia centralizată a început să se dezvolte după naționalizare, efectele negative au fost resimțite pe termen lung: scăderea productivității, lipsa inițiativei private și dificultăți economice care au marcat România până după 1989.

Foto: Wikipedia

Tendința de apreciere a leului, care s-a manifestat înainte de minivacanța de Rusalii, a continuat și în prima ședință a acestei săptămâni.

Acest lucru a avut loc pe fondul unui nivel mai scăzut a aversiunii față de risc, ceea ce i-a permis leului să se întărească față de principalele valute, arată analistul economic Radu Georgescu.

Vacanța de Rusalii a fost de bun augur pentru leu

Cursul euro a scăzut de la 5,0422 la 5,0366 lei, minimul ultimelor trei săptămâni, într-o ședință în care cotațiile au coborât la 5,033 – 5,044 lei.

Piața monetară a fost calmă, în condițiile în care băncile comerciale s-au împrumutat de la BNR cu 18,2 miliarde lei, față de 25,04 miliarde lei, la începutul săptămânii trecute, la o dobândă anuală de 6,5% și cu scadența lunea viitoare. Arată analistul clujean.

ROBOR la trei luni a stagnat

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat 7,15%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,22% liar cel la 12 la 7,33%.

În așteptarea unor clarificări a negocierilor care privesc taxele vamale dintre Statele Unite și China, dar și a datelor referitoare la inflația din SUA, investitorii și-au redus plasamentele în moneda americană, fapt de care a profitat euro, care s-a menținut aproape de 1,145 dolari, arată Radu Georgescu.

În piața locală, cursul dolarului a scăzut la 4,4117 lei.

Analiștii consideră că în lipsa unei schimbări radicale a politicilor vamale din partea administraţiei Trump, este posibil ca dolarul să-și fragilizeze poziția de cea mai importantă monedă comercială și să se devalorizeze treptat, a mai arătat Radu Georgescu.

De la începutul anului, indicele dolarului față de un coș a șase monede majore a scăzut aproape 9%, cea mai slabă evoluție începând cu anii ´80.
Cursul francului elvețian a coborât la 5,3709 lei iar cel al lirei sterline la 5,9510 lei.

Scade prețul aurului

Prețul gramului de aur a scăzut de la 476,4646 lei la 472,0952 lei, consecință a deprecierii monedei americane și a metalului galben, față de finalul săptămânii trecute. Uncia se tranzacționa în culoarul 3.301 – 3.343 dolari.

Analiștii anticipează atingerea pragului de 4.000 dolari/uncie la sfârșitul acestui an sau începutul celui viitor, în condițiile majorării cererii de aur atât din partea băncilor centrale, care ar urma să achiziționeze în 2025 circa 1.000 tone, și a fondurilor (ETF-uri) dar și a celei comerciale.

De exemplu, Banca Populară a Chinei a achiziționat aur în ultimele șapte luni, continuând astfel politica sa din anii anteriori iar rezervele sale s-au majorat la aproape 74 milioane uncii (circa 242 miliarde dolari), explică Radu Georgescu.

La rândul lor, monedele de la marginea zonei euro se apreciau la 4,2611 zloți/euro, respectiv 401,55 forinți/euro. Slăbiciunea monedei americane a ridicat cotațiile bitcoin la 109.111 – 110.337 dolari iar pe cele ale ethereum la 2.661 – 2.797 dolari.