Clujeni de 5 stele
Primul institut de speologie din lume a fost la Cluj. Emil Racoviţă, creatorul biospeologiei, 155 de ani
Acum 155 de ani se năştea un personaj, Emil Racoviţă, de care clujenii pot fi foarte mândri, fiindcă aici, la Cluj, în aprilie 1920, el a înfiinţat, la Cluj, împreună cu zoologul francez Rene Jeannel, primul institut de speologie din lume. În plus, este considerat fondatorul biospeologiei. Şi a făcut să se audă de România în toată lumea. De asemenea, ca o curiozitate, Emil Racoviță apare în prima fotografie subacvatică păstrată până astăzi. Fotografia a fost realizată de francezul Louis Marie Auguste Boutan.
Primul explorator român în Antarctica şi printre primii biologi ai lumii
Emil Racoviţă a fost primul explorator român în Antarctica şi unul dintre primii biologi din lume care s-a ocupat de etiologia animală. La Cluj, în aprilie 1920, a înfiinţat Institutul de Speologie, primul de acest fel din lume.
Semnătura lui Emil Racoviţă pe o carte care i-a aparţinut (arhiva Cluj24)
Celebrul biolog s-a născut la 15 noiembrie 1868, la Iaşi. Părinţii săi erau oameni înstăriţi şi cărturari de seamă din Iaşi. Mama, Eufrosina, născută Stamatopol (1845-1907), avea legături directe cu „Junimea”. Tatăl, Gheorghe („Gheorghieş”) Racoviţă (1839-1913), avea o moşie cu conac şi parc, la Şorăneşti (Vaslui). Studiase dreptul şi lucrase un timp în magistratură, apoi a practicat avocatura în Iaşi, fiind ales în trei rânduri deputat.
Se pare că Gheorghieş Racoviţă l-a cunoscut pe marele povestitor Ion Creangă la şedinţele „Junimii” şi, astfel, Emil Racoviţă a fost încredinţat pentru studiile primare institutorului Ion Creangă. De la şcoala lui Creangă, a trecut la Liceul Naţional, iar din clasa a doua, la Institutele Unite – liceu din al cărui corp didactic făceau parte nume respectabile în istoria culturii noastre: Poni, Cobălcescu, Climescu, Ţoni, Lambrior, Caraiani, Vizanti etc., potrivit lucrării „Emil Racoviţă. Opere alese” (Editura Academiei, 1964). Emil Racoviţă a luat examenul de Bacalaureat în 1880.
Având o solidă pregătire teoretică, fiind adept al doctrinei evoluţioniste, cu convingeri progresiste, Racoviţă a plecat la Paris. Contrar dorinţelor sale, a ascultat sfatul tatălui său şi a urmat cursurile Facultăţii de Drept, luându-şi licenţa după trei ani. În 1889, şi-a început studiile la Facultatea de Ştiinţe Naturale, unde şi-a găsit, în sfârşit, plăcerea de a învăţa, impresionându-şi profesorii şi colegii. Dar factorul hotărâtor în specializarea şi formarea sa ştiinţifică a fost integrarea sa, încă din primul an de student naturalist, în Şcoala zoologică de la Sorbona, creată de profesorul H. F. Lacaze-Duthiers (1821-1901), pe care o conducea în colaborare cu conferenţiarul său, G. Pruvot (1852-1924). Racoviţă s-a bucurat de la început de prietenia conferenţiarului G. Pruvot, care a pus la dispoziţia elevului, apoi a colegului său, întreaga sa erudiţie şi metodă de lucru.
În 1891, Racoviţă şi-a luat licenţa în ştiinţe naturale şi în acea perioadă au început să-i fie publicate lucrările. Tot din acelaşi an a început să lucreze la Staţiunea de cercetări Banyuls-sur-Mer. Din 1893, a început, împreună cu Pruvot, campania de explorări oceanografice, an în care a devenit şi membru al Societăţii de Zoologie din Franţa. În 1896, a susţinut doctoratul cu o teză de histologie şi anatomie comparată („Lobul cefalic şi encefalul anelidelor polichete”), care i-a adus popularitate şi apreciere în întreaga lume.
O cercetare ştiinţifică a regiunilor polare sudice a fost plănuită şi organizată de belgieni. În primăvara anului 1897, pregătirile erau terminate. Comandantul şi-a ales cu grijă personalul de bord, dar şi echipa ştiinţifică. Recrutarea naturalistului necesar, mărturisea medicul expediţiei, doctorul Cook în cartea sa „Belgica”, „… s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari greutăţi. În Belgia şi Franţa s-a căutat în zadar şi-n cele din urmă dl. Racoviţă a fost găsit în România.”
La 16 august 1897, vasul „Belgica” pleca la drum din Anvers. Expediţia a fost cea mai eroică şi mai primejdioasă dintre campaniile de explorări la care a participat Racoviţă, ocazie cu care a avut posibilitatea să studieze viaţa focilor, a balenelor şi a pinguinilor. A inclus aceste informaţii în lucrarea „La vie des animaux et des plantes dans l’Antarctique” (1900).
În 1901, a fost numit director al Staţiunii Banylus-sur-Mer şi conducător al revistei „Archives de zoologie expérimentale et générale”. Şi-a continuat expediţiile, în cadrul cărora a studiat o serie de animale, descoperind noi specii. Astfel, între 1901 şi 1904, a cercetat coasta catalană a Mării Mediterane şi malurile insulelor Baleare, iar până în 1914, a explorat numeroase peşteri din Franţa, Spania, Algeria, Italia şi Slovenia, făcând însemnate cercetări asupra izopodelor terestre şi cavernicorne.
Invitat la Cluj de Consiliul Dirigent al Transilvaniei
Consiliul Dirigent al Transilvaniei l-a invitat, în 1919, să ocupe Catedra de Biologie a Universităţii „Daciei Superioare” din Cluj, unde, în aprilie 1920, a înfiinţat Institutul de Speologie, primul de acest fel din lume, potrivit ”Dicţionarului Membrilor Academiei Române” (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003). După anul 1920, a făcut cercetări în peşteri din străinătate şi din ţară (peste 1.400 de peşteri), reuşind să extragă circa 150.000 de exemplare micologice, ceea ce a stat la baza unei noi ştiinţe – biospeologia („Problemele biospeologiei” – 1905; „Essai sur les problemes biospéologiques” – 1907; „Speologia. Evoluţia şi problemele ei” – 1929).
A fost membru corespondent (din 11 apr. 1905), apoi titular (din 2 iun. 1920) şi preşedinte (12 iun. 1926-1 iun. 1929) al Academiei Române. A fost ales membru corespondent al Academiei de medicină din Paris (1944), membru în Comitetul de perfecţionare al Institutului de oceanografie din Paris (1946), iar la 7 iunie 1947 a fost ales membru asociat al Academiei belgiene, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la expediţia antarctică „Belgica”.
În prima fotografie subacvatică din lume
Ca urmare a descoperirii unor noi specii de crustacee în peștera Cueva del Drach din Mallorca, vizitată în 1904, domeniul îl fascinează și renunță la cercetarea în oceanologie pentru a se dedica ecosistemelor subterane; la intrarea în oraș există o statuie a lui Emil Racoviță. În timpul expediției din Antarctica, Emil Racoviță a avut posibilitatea să studieze viața imenselor mamifere acvatice, dar și a pinguinilor, şi a rămas în istoria științei ca descoperitor al balenei cu cioc. Ca fapt divers, Emil Racoviță apare în prima fotografie subacvatică ce s-a păstrat până astăzi, realizată de fotograful francez Louis Marie Auguste Boutan.
Savantul român a revenit la Cluj în iunie 1945. Deşi foarte activ, declinul său fizic se instalase şi semnele oboselii se înmulţeau, dar a continuat să lucreze la Institutul de Speologie, zilnic. A murit la 19 noiembrie 1947. Emil Racoviţă a fost înmormântat, la 21 noiembrie 1947, în cimitirul Clujului, în cadrul unor funeralii naţionale, potrivit sursei citate.
Emil Racoviţă a fost şi rămâne pentru posteritate un neobosit cercetător, creatorul biospeologiei, pe care a definit-o „ştiinţa formelor de viaţă din mediul subteran”.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ECONOMIE
OPINIE. Viorel Băltărețu: Statul complice – când ANAF execută pentru câțiva lei și tace la 30 de miliarde
E o poveste prea cunoscută în mediul de afaceri: ai o mică restanță, poate de câțiva lei – din neatenție, dintr-o eroare în sistem sau pentru că a întârziat o plată.
Nu apuci să te lămurești și, peste noapte, îți sunt blocate conturile. Poprirea vine fără dialog, fără notificare, fără șansă reală de a remedia. Te oprești din muncă, pierzi timp și bani, iar uneori îți afectează reputația.
Viorel Băltărețu: Statul complice – când ANAF execută pentru câțiva lei și tace la 30 de miliarde
Această formă de reacție disproporționată a statului este resimțită dur de mii de antreprenori care, lună de lună, își achită corect obligațiile fiscale și susțin economia reală. În timp ce ei sunt executați pentru câțiva lei, alte companii accumulează datorii de milioane și își continuă nestingherite activitatea.
În România de azi, nu pare să mai conteze dacă ești corect. Dimpotrivă: tocmai cei care se conformează sunt tratați cu rigiditate, iar cei care se sustrag de la obligațiile fiscale sunt toleranți. Nu mai vorbim despre o simplă lipsă de eficiență. Vorbim despre un sistem care, prin inacțiune sau complicitate, încurajează evaziunea și subminează încrederea în reguli.
E inadmisibil ca statul să identifice datorii fiscale de peste 30 de miliarde de lei și să nu întreprindă nimic concret pentru a le recupera.
Când statul nu își recuperează banii, nu e doar neputință – e complicitate. Iar această complicitate, fie că vine din lipsă de voință, fie din influențe politice, ne costă pe toți. Atât în bani, cât și în principii. Nu scriu aceste lucruri doar ca antreprenor. Le scriu și ca fost deputat, dar mai ales ca cetățean care vrea un stat funcțional și un cadru corect pentru cei care muncesc legal.
Ce e de făcut?
În loc să pedepsească excesiv greșelile minore, statul trebuie să își regândească abordarea fiscală din temelii. Propunerile nu cer bugete uriașe – cer viziune, corectitudine și puțină voință politică.
În primul rând, trebuie introdus un sistem automat de compensare între facturile pe care statul le are de achitat și obligațiile fiscale ale firmelor. Nu e normal ca o companie să fie executată pentru TVA-ul aferent unei facturi neachitate de o primărie sau agenție publică. Dacă statul întârzie, acea sumă ar trebui compensată automat. Este o regulă elementară de echitate.
Apoi, poprirea automată trebuie să aibă limite proporționale și rezonabile. Nu putem pune semnul egal între o firmă care întârzie 1.000 de lei și plătește lunar 1 milion și o alta care nu a mai plătit nimic de luni întregi. Mă gândesc la un prag minim (ex. 500 de lei), sub care poprirea nu se aplică, și declanșarea automată doar dacă restanța depășește un anumit procent din obligațiile fiscale lunare. Executarea fiscală trebuie să fie fermă, dar nu oarbă.
Bonificații simbolice
În al treilea rând, trebuie recunoscut comportamentul fiscal corect. Propun acordarea unei bonificații simbolice – chiar și 1–2% – firmelor care nu au avut restanțe sau sancțiuni fiscale într-un an fiscal. E un semnal simplu, dar esențial: statul nu doar sancționează greșelile, ci și respectă corectitudinea.
În al patrulea rând, ANAF trebuie să funcționeze pe bază de date, nu pe bază de relații sau presiuni politice.
E nevoie de o digitalizare completă a sistemului și de algoritmi de selecție a contribuabililor pe baza analizei de risc. Asta înseamnă direcționarea controalelor acolo unde există suspiciuni reale, nu acolo unde e mai ușor de bifat o acțiune.
Și nu în ultimul rând, avem nevoie de notificări fiscale proactive. Firmele ar trebui informate cu câteva zile înainte de scadență că au o datorie de plătit – prin e-mail, SMS, Spațiu Privat Virtual. Nu e o inovație, e normalitate administrativă. Poprirea nu trebuie să fie primul mesaj pe care îl primește un antreprenor din partea statului. Și, în general, acest mesaj îți vine de la bancă, nu de la ANAF. Sunt sigur că știți foarte mulți mai bine ca mine cum este.
Mai e ceva important. Trebuie spus clar: statul are și datoria de a proteja mediul de afaceri de practici incorecte și recidiviste. Sunt administratori care închid firme cu datorii, deschid altele și continuă nestingheriți același tipar. Nu cer stigmatizare, ci transparență. Piețele funcționale au nevoie de informații clare pentru a se proteja de parteneri nesiguri. Statul nu poate fi indiferent.
Nu avem nevoie de taxe mai mari
Toate propunerile de mai sus sunt doar o parte din ce ar trebui făcut. Ele nu epuizează subiectul, dar cred că pot aduce bani la buget, pot întări încrederea în stat și pot proteja exact antreprenorii care duc greul economiei.
Acum, când în spațiul public se discută intens despre măsurile care vor ajunge în viitorul program de guvernare – fie ele creșteri de taxe, reduceri de cheltuieli, fie recuperarea datoriilor – cred că trebuie să fim foarte clari: Eu susțin ferm: nu avem nevoie de taxe mai mari.
Atâta timp cât statul nu e capabil să recupereze ceea ce deja i se datorează, iar cei care eludează legea scapă, orice creștere de taxe ar fi o nedreptate. Ar fi o penalizare în plus pentru cei care deja plătesc corect. Ar fi semnalul că neputința (sau complicitatea) e răsplătită, iar corectitudinea e taxată.
Statul trebuie să înceapă cu el însuși
Susțin în schimb recuperarea datoriilor și reducerea cheltuielilor inutile ale statului. Statul trebuie să înceapă cu el însuși. Abia apoi poate cere ceva în plus de la contribuabili.
Nu propun miracole. Nu cer privilegii. Cer un stat care aplică legea cu echilibru și respect față de cei care își plătesc dările.
Dacă vrem să avem un mediu de afaceri mai stabil, mai performant, mai predictibil, trebuie mai întâi să le arătăm antreprenorilor că onestitatea nu e o povară, ci un avantaj.
(Viorel Băltărețu este, antreprenor, fost deputat, vicepreședinte USR Cluj)
ADMINISTRAȚIE
VIDEO FOTO. Insulele ecologice din Cluj-Napoca, încă deschise. Acces liber la gunoaie, în ciuda sistemului pe bază de cartelă
Deși sistemul de acces pe bază de cartelă ar trebui să limiteze utilizarea insulelor ecologice digitalizate din Cluj-Napoca doar la locatarii autorizați, în realitate, mai multe dintre acestea pot fi deschise fără restricții.
Un exemplu concret se află pe Aleea Theodor Aman (adiacentă străzii Horea), unde reporterii Cluj24 au găsit, la data de 1 iunie, un punct gospodăresc complet descuiat. Redacția a solicitat un punct de vedere oficial din partea Primăriei Cluj-Napoca.
Peste 90 de insule instalate
Potrivit lui Gheorghe Șurubaru, în Cluj-Napoca au fost deja amplasate 95 de insule ecologice supraterane digitalizate tip I. Acestea fac parte dintr-un proiect mai amplu, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și sunt destinate colectării selective a deșeurilor, doar pe bază de acces cu cartelă.
„Până în acest moment, sunt amplasate la nivelul municipiului Cluj-Napoca un număr de 95 de insule supraterane digitalizate tip I. (…) În cadrul proiectului mai sunt cuprinse amplasarea a încă 150 insule supraterane digitalizate tip II și a 50 insule digitalizate subterane”, a declarat Gheorghe Șurubaru, city-manager al municipiului Cluj-Napoca.
În ciuda termenelor anunțate anterior, nu toate insulele sunt funcționale. În cazul punctului de pe Aleea Theodor Aman și al altora aflate în aceeași situație, city managerul susține că ele sunt deschise pentru că nu toate asociațiile de proprietari au intrat încă în posesia cartelelor.
„Procesul de finalizare a funcționării pe bază de cartelă a acestor insule digitalizate se încheie odată cu distribuirea cartelelor către toți utilizatorii, de către administrația blocurilor”, a explicat Șurubaru.
Accesul liber, justificat prin distribuirea în curs a cartelelor
Distribuirea ultimelor cartele a avut loc recent, pe 27 mai, în cadrul unei întâlniri organizate la sediul Primăriei: „În acest moment sunt accesibile la liber doar acele insule la care s-au distribuit cartele de acces în data de 27.05.2025, în cadrul întâlnirii cu administratorii/ președinții asociațiilor de proprietari de la sediul Primăriei municipiului Cluj-Napoca”, a mai afirmat acesta.
Întrebat când vor fi toate punctele efectiv închise și funcționale pe bază de cartelă, Șurubaru oferă o dată clară: „Termenul activării sistemului de acces cu cartelă la toate insulele digitalizate, amplasate este 10 iunie 2025”. Rămâne de văzut dacă acest termen va fi respectat.
Cine monitorizează sistemul
Echipamentele instalate sunt dotate cu senzori, iar datele privind gradul de umplere, frecvența utilizării și utilizatorii individuali sunt transmise în timp real prin tehnologia 5G către o platformă de monitorizare. Aceasta este gestionată de operatorul de salubritate, în parteneriat cu autoritățile locale, iar furnizarea echipamentelor a fost atribuită prin licitație Asocierii Ax Perpetuum Impex SRL – lider de proiect și Napochim SA.
„Echipamentele dispun de senzori care pot fi urmăriți de la distanța. Platforma WeCollect este o soluție avansată de gestionare a deșeurilor care integrează un sistem de acces pentru cetățeni, monitorizarea cantității deșeurilor aruncate de fiecare individ, măsurarea gradului de umplere al pubelelor și transmiterea regulată a tuturor informațiilor prin tehnologia 5G către o platformă online gestionată de către toți factorii implicați (operator salubritate)”, a mai arătat Șurubaru.
Insulele ecologice, supravegheate cu camere
Noile insule ecologice pot fi accesate cu o cartelă distribuită asociațiilor de proprietari sau direct de pe telefonul mobil, printr-o aplicație dedicată. Pentru a preveni depozitarea ilegală a deșeurilor, primăria va instala camere de supraveghere la toate punctele de colectare, costurile fiind suportate de administrația locală.
În prezent, sistemul permite măsurarea cantității de deșeuri aruncate de întreaga asociație de proprietari, însă pe termen mediu, primăria vrea să implementeze un sistem prin care fiecare apartament să plătească doar pentru cantitatea de deșeuri pe care o generează.
EVENIMENT
FOTO. UPDATE. Accident lângă Izvorul Crișului. Două persoane au fost transportate la spital după ce s-au răsturnat cu mașina
Un accident de circulație soldat cu doi răniți a avut loc marți în apropiere de Izvorul Crișului.
Un șofer s-a răsturnat cu mașina.
Accident cu doi răniți la Cluj
Pompierii din cadrul Detașamentului Huedin și ai Punctului de Lucru Gilău au intervenit la accidentul rutier petrecut pe DN1 E60.
La fața locului au ajuns două autospeciale cu modul de descarcerare, un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean și un echipaj SMURD.
Echipajele ISU au găsit autoturismul răsturnat pe plafon. Două persoane au fost consultate de echipajele SMURD și SAJ la fața locului.
Este vorba despre un bărbat și o femeie, în vârstă de aproximativ 50 de ani, care au fost transportați la spital pentru investigații și îngrijiri medicale. Conform primelor evaluări, aceștia erau conștienți și cooperanți.
UPDATE
Accidentul rutier pe DN1 – E60, în afara localității Izvoru Crișului, în care a fost implicat un singur autoturism, a avut lo în jurul orei 17.30.
Din primele cercetări efectuate la fața locului, s-a constatat că un autoturism condus în direcția municipiului Cluj-Napoca, de un bărbat de 53 de ani, cetățean străin, s-ar fi răsturnat pe partea carosabilă, după abordarea unei curbe la stânga, în împrejurări ce urmează a fi stabilite în cadrul anchetei.
În urma evenimentului, conducătorul auto și o femeie de 51 de ani, pasager în autoturism, au necesitat îngrijiri medicale.
Testarea șoferului cu aparatul etilotest a indicat un rezultat negativ.
Cercetările sunt continuate în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care s-a produs accidentul.
CULTURA
Studenții de la două universități clujene, așteptați la campania de cercetare arheologică la castrul roman de la Bologa
Studenții Facultății de Istorie și Filosofie a UBB și ai Facultății de Arhitectură și Urbanism ai UTCN sunt așteptați să se înscrie la o campanie de cercetare arheologică la castrul roman de la Bologa în perioada 7–18 iulie.
Activitățile desfășurate vor include cercetări arheologice la clădirea comandantului (praetorium) trupelor romane de la Bologa, realizate cu ajutorul unor metode și echipamente de ultimă generație în domeniile topografiei, fotografiei, fotogrammetriei, cercetări non-invazive, precum: modelare digitală a terenului cu drona, magnetometrie, georadar, lucrări de conservare primară a ruinelor romane ale porții praetorii, intervenții de punere în valoare a porții praetorii.
Coordonarea campaniei este asigurată de dr. Felix Marcu, responsabil științific al șantierului arheologic din partea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT), manager al muzeului, iar din echipa de cercetare vor face parte specialiști din mai multe instituții partenere,
Excursii pe limesul roman
”Studenții pot, într-un cadru academic riguros, să acumuleze experiență practică în tehnici și metode arheologice moderne, dar și în tehnici de conservare, restaurare și punere în valoare a patrimoniului arheologic roman. Aceștia se pot alătura echipei MNIT, contribuind la valorificarea profesională și științifică a monumentului și a valorilor patrimoniului.
Pe lângă implicarea în activitățile de cercetare și conservare primară, sub îndrumarea experților de la MNIT și Facultatea de Arhitectură și Urbanism, vor participa și la o serie de prezentări tematice, precum și la excursii documentare pe traseul limes-ului roman din apropiere”, arată reprezentanții MNIT.
Termenul limită pentru înscriere este 27 iunie.
Despre castrul roman
Castrul roman de la Bologa a fost ridicat în jurul anului 106 d.Hr. și a constituit garnizoana cohortelor I Aelia Gaestorum milliaria și a II-a Hispanorum, a căror misiune era apărarea graniței Imperiului Roman – așa numitul limes.
Pe măsură ce romanii au încercat să consolideze granițele, în secolul II au fost aduși coloniști din Grecia.
Ruinele castrului sunt vizibile și astăzi, iar în apropierea s-au descoperit și ruinele unei băi romane.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
OPINIE. Viorel Băltărețu: Statul complice – când ANAF execută pentru câțiva lei și tace la 30 de miliarde
VIDEO FOTO. Insulele ecologice din Cluj-Napoca, încă deschise. Acces liber la gunoaie, în ciuda sistemului pe bază de cartelă
FOTO. UPDATE. Accident lângă Izvorul Crișului. Două persoane au fost transportate la spital după ce s-au răsturnat cu mașina
Studenții de la două universități clujene, așteptați la campania de cercetare arheologică la castrul roman de la Bologa
Senatorul USR Cluj Ciprian Rus a chemat poliția. Ce s-a întâmplat când a vrut să-și ridice mașina de la service
FOTO. Peste 600 de judoka la Campionatul Național U14 și U16 de la Cluj. Ce rezultate au obținut sportivii clujeni
VIDEO. Cum îi scoate laser tag-ul pe copiii din Cluj din fața ecranelor. Noul joc care face furori
Clujul devine capitala sportului! Peste 100 de evenimente, 25 de sporturi și mii de participanți, la Sports Festival 2025
