E o poveste prea cunoscută în mediul de afaceri: ai o mică restanță, poate de câțiva lei – din neatenție, dintr-o eroare în sistem sau pentru că a întârziat o plată.

Nu apuci să te lămurești și, peste noapte, îți sunt blocate conturile. Poprirea vine fără dialog, fără notificare, fără șansă reală de a remedia. Te oprești din muncă, pierzi timp și bani, iar uneori îți afectează reputația.

Viorel Băltărețu: Statul complice – când ANAF execută pentru câțiva lei și tace la 30 de miliarde

Această formă de reacție disproporționată a statului este resimțită dur de mii de antreprenori care, lună de lună, își achită corect obligațiile fiscale și susțin economia reală. În timp ce ei sunt executați pentru câțiva lei, alte companii accumulează datorii de milioane și își continuă nestingherite activitatea.

În România de azi, nu pare să mai conteze dacă ești corect. Dimpotrivă: tocmai cei care se conformează sunt tratați cu rigiditate, iar cei care se sustrag de la obligațiile fiscale sunt toleranți. Nu mai vorbim despre o simplă lipsă de eficiență. Vorbim despre un sistem care, prin inacțiune sau complicitate, încurajează evaziunea și subminează încrederea în reguli.
E inadmisibil ca statul să identifice datorii fiscale de peste 30 de miliarde de lei și să nu întreprindă nimic concret pentru a le recupera.

Când statul nu își recuperează banii, nu e doar neputință – e complicitate. Iar această complicitate, fie că vine din lipsă de voință, fie din influențe politice, ne costă pe toți. Atât în bani, cât și în principii.  Nu scriu aceste lucruri doar ca antreprenor. Le scriu și ca fost deputat, dar mai ales ca  cetățean care vrea un stat funcțional și un cadru corect pentru cei care muncesc legal.

Ce e de făcut?

În loc să pedepsească excesiv greșelile minore, statul trebuie să își regândească abordarea fiscală din temelii. Propunerile nu cer bugete uriașe – cer viziune, corectitudine și puțină voință politică.

În primul rând, trebuie introdus un sistem automat de compensare între facturile pe care statul le are de achitat și obligațiile fiscale ale firmelor.
Nu e normal ca o companie să fie executată pentru TVA-ul aferent unei facturi neachitate  de o primărie sau agenție publică. Dacă statul întârzie, acea sumă ar trebui compensată automat. Este o regulă elementară de echitate.

Apoi, poprirea automată trebuie să aibă limite proporționale și rezonabile.
Nu putem pune semnul egal între o firmă care întârzie 1.000 de lei și plătește lunar 1 milion și o alta care nu a mai plătit nimic de luni întregi. Mă gândesc la un prag minim (ex. 500 de lei), sub care poprirea nu se aplică, și declanșarea automată doar dacă restanța depășește un anumit procent din obligațiile fiscale lunare. Executarea fiscală trebuie să fie fermă, dar nu oarbă.

Bonificații simbolice

În al treilea rând, trebuie recunoscut comportamentul fiscal corect.
Propun acordarea unei bonificații simbolice – chiar și 1–2% – firmelor care nu au avut restanțe sau sancțiuni fiscale într-un an fiscal. E un semnal simplu, dar esențial: statul nu doar sancționează greșelile, ci și respectă corectitudinea.

În al patrulea rând, ANAF trebuie să funcționeze pe bază de date, nu pe bază de relații sau presiuni politice.
 E nevoie de o digitalizare completă a sistemului și de algoritmi de selecție a contribuabililor pe baza analizei de risc. Asta înseamnă direcționarea controalelor acolo unde există suspiciuni reale, nu acolo unde e mai ușor de bifat o acțiune.
Și nu în ultimul rând, avem nevoie de notificări fiscale proactive. Firmele ar trebui informate cu câteva zile înainte de scadență că au o datorie de plătit – prin e-mail, SMS, Spațiu Privat Virtual. Nu e o inovație, e normalitate administrativă. Poprirea nu trebuie să fie primul mesaj pe care îl primește un antreprenor din partea statului. Și, în general, acest mesaj îți vine de la bancă, nu de la ANAF. Sunt sigur că știți foarte mulți mai bine ca mine cum este.

Mai e ceva important. Trebuie spus clar: statul are și datoria de a proteja mediul de afaceri de practici incorecte și recidiviste. Sunt administratori care închid firme cu datorii, deschid altele și continuă nestingheriți același tipar. Nu cer stigmatizare, ci transparență. Piețele funcționale au nevoie de informații clare pentru a se proteja de parteneri nesiguri. Statul nu poate fi indiferent.

Nu avem nevoie de taxe mai mari

Toate propunerile de mai sus sunt doar o parte din ce ar trebui făcut. Ele nu epuizează subiectul, dar cred că pot aduce bani la buget, pot întări încrederea în stat și pot proteja exact antreprenorii care duc greul economiei.

Acum, când în spațiul public se discută intens despre măsurile care vor ajunge în viitorul program de guvernare – fie ele creșteri de taxe, reduceri de cheltuieli, fie recuperarea datoriilor – cred că trebuie să fim foarte clari: Eu susțin ferm: nu avem nevoie de taxe mai mari.

Atâta timp cât statul nu e capabil să recupereze ceea ce deja i se datorează, iar cei care eludează legea scapă, orice creștere de taxe ar fi o nedreptate. Ar fi o penalizare în plus pentru cei care deja plătesc corect. Ar fi semnalul că neputința (sau complicitatea) e răsplătită, iar corectitudinea e taxată.

Statul trebuie să înceapă cu el însuși

Susțin în schimb recuperarea datoriilor și reducerea cheltuielilor inutile ale statului.  Statul trebuie să înceapă cu el însuși. Abia apoi poate cere ceva în plus de la contribuabili.
Nu propun miracole. Nu cer privilegii. Cer un stat care aplică legea cu echilibru și respect față de cei care își plătesc dările.

Dacă vrem să avem un mediu de afaceri mai stabil, mai performant, mai predictibil, trebuie mai întâi să le arătăm antreprenorilor că onestitatea nu e o povară, ci un avantaj.

(Viorel Băltărețu este, antreprenor, fost deputat, vicepreședinte USR Cluj)

Deși sistemul de acces pe bază de cartelă ar trebui să limiteze utilizarea insulelor ecologice digitalizate din Cluj-Napoca doar la locatarii autorizați, în realitate, mai multe dintre acestea pot fi deschise fără restricții.

Un exemplu concret se află pe Aleea Theodor Aman (adiacentă străzii Horea), unde reporterii Cluj24 au găsit, la data de 1 iunie, un punct gospodăresc complet descuiat. Redacția a solicitat un punct de vedere oficial din partea Primăriei Cluj-Napoca.

Peste 90 de insule instalate

Potrivit lui Gheorghe Șurubaru, în Cluj-Napoca au fost deja amplasate 95 de insule ecologice supraterane digitalizate tip I. Acestea fac parte dintr-un proiect mai amplu, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și sunt destinate colectării selective a deșeurilor, doar pe bază de acces cu cartelă.

„Până în acest moment, sunt amplasate la nivelul municipiului Cluj-Napoca un număr de 95 de insule supraterane digitalizate tip I. (…) În cadrul proiectului mai sunt cuprinse amplasarea a încă 150 insule supraterane digitalizate tip II și a 50 insule digitalizate subterane”, a declarat Gheorghe Șurubaru, city-manager al municipiului Cluj-Napoca.

În ciuda termenelor anunțate anterior, nu toate insulele sunt funcționale. În cazul punctului de pe Aleea Theodor Aman și al altora aflate în aceeași situație, city managerul susține că ele sunt deschise pentru că nu toate asociațiile de proprietari au intrat încă în posesia cartelelor.

„Procesul de finalizare a funcționării pe bază de cartelă a acestor insule digitalizate se încheie odată cu  distribuirea cartelelor către toți utilizatorii, de către administrația blocurilor”, a explicat Șurubaru.

Accesul liber, justificat prin distribuirea în curs a cartelelor

Distribuirea ultimelor cartele a avut loc recent, pe 27 mai, în cadrul unei întâlniri organizate la sediul Primăriei: „În acest moment sunt accesibile la liber doar acele insule la care s-au distribuit cartele de acces în data de 27.05.2025, în cadrul întâlnirii cu  administratorii/ președinții asociațiilor de proprietari de la sediul Primăriei municipiului Cluj-Napoca”, a mai afirmat acesta.

Întrebat când vor fi toate punctele efectiv închise și funcționale pe bază de cartelă, Șurubaru oferă o dată clară: „Termenul activării sistemului de acces cu cartelă la toate insulele digitalizate, amplasate este 10 iunie 2025”. Rămâne de văzut dacă acest termen va fi respectat.

Cine monitorizează sistemul

Echipamentele instalate sunt dotate cu senzori, iar datele privind gradul de umplere, frecvența utilizării și utilizatorii individuali sunt transmise în timp real prin tehnologia 5G către o platformă de monitorizare. Aceasta este gestionată de operatorul de salubritate, în parteneriat cu autoritățile locale, iar furnizarea echipamentelor a fost atribuită prin licitație Asocierii Ax Perpetuum Impex SRL – lider de proiect și Napochim SA.

„Echipamentele dispun de senzori care pot fi urmăriți de la distanța. Platforma WeCollect este o soluție avansată de gestionare a deșeurilor care integrează un sistem de acces pentru cetățeni, monitorizarea cantității deșeurilor aruncate de fiecare individ, măsurarea gradului de umplere al pubelelor și transmiterea regulată a tuturor informațiilor prin tehnologia 5G către o platformă online gestionată de către toți factorii implicați (operator salubritate)”, a mai arătat Șurubaru.

Insulele ecologice, supravegheate cu camere

Noile insule ecologice pot fi accesate cu o cartelă distribuită asociațiilor de proprietari sau direct de pe telefonul mobil, printr-o aplicație dedicată. Pentru a preveni depozitarea ilegală a deșeurilor, primăria va instala camere de supraveghere la toate punctele de colectare, costurile fiind suportate de administrația locală.

În prezent, sistemul permite măsurarea cantității de deșeuri aruncate de întreaga asociație de proprietari, însă pe termen mediu, primăria vrea să implementeze un sistem prin care fiecare apartament să plătească doar pentru cantitatea de deșeuri pe care o generează.

Un accident de circulație soldat cu doi răniți a avut loc marți în apropiere de Izvorul Crișului.

Un șofer s-a răsturnat cu mașina.

Accident cu doi răniți la Cluj

Pompierii din cadrul Detașamentului Huedin și ai Punctului de Lucru Gilău au intervenit la accidentul rutier petrecut pe DN1 E60.

La fața locului au ajuns două autospeciale cu modul de descarcerare, un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean și un echipaj SMURD.

Echipajele ISU au găsit autoturismul răsturnat pe plafon. Două persoane au fost consultate de echipajele SMURD și SAJ la fața locului.

Este vorba despre un bărbat și o femeie, în vârstă de aproximativ 50 de ani, care au fost transportați la spital pentru investigații și îngrijiri medicale. Conform primelor evaluări, aceștia erau conștienți și cooperanți.

UPDATE

Accidentul rutier pe DN1 – E60, în afara localității Izvoru Crișului, în care a fost implicat un singur autoturism, a avut lo în jurul orei 17.30.

Din primele cercetări efectuate la fața locului, s-a constatat că un autoturism condus în direcția municipiului Cluj-Napoca, de un bărbat de 53 de ani, cetățean străin, s-ar fi răsturnat pe partea carosabilă, după abordarea unei curbe la stânga, în împrejurări ce urmează a fi stabilite în cadrul anchetei.

În urma evenimentului, conducătorul auto și o femeie de 51 de ani, pasager în autoturism, au necesitat îngrijiri medicale.

Testarea șoferului cu aparatul etilotest a indicat un rezultat negativ.

Cercetările sunt continuate în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care s-a produs accidentul.

Studenții Facultății de Istorie și Filosofie a UBB și ai Facultății de Arhitectură și Urbanism ai UTCN sunt așteptați să se înscrie la o campanie de cercetare arheologică la castrul roman de la Bologa în perioada 7–18 iulie.

Activitățile desfășurate vor include cercetări arheologice la clădirea comandantului (praetorium) trupelor romane de la Bologa, realizate cu ajutorul unor metode și echipamente de ultimă generație în domeniile topografiei, fotografiei, fotogrammetriei, cercetări non-invazive, precum: modelare digitală a terenului cu drona, magnetometrie, georadar, lucrări de conservare primară a ruinelor romane ale porții praetorii, intervenții de punere în valoare a porții praetorii.

Coordonarea campaniei este asigurată de dr. Felix Marcu, responsabil științific al șantierului arheologic din partea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT), manager al muzeului, iar din echipa de cercetare vor face parte specialiști din mai multe instituții partenere,

Excursii pe limesul roman

”Studenții pot, într-un cadru academic riguros, să acumuleze experiență practică în tehnici și metode arheologice moderne, dar și în tehnici de conservare, restaurare și punere în valoare a patrimoniului arheologic roman. Aceștia se pot alătura echipei MNIT, contribuind la valorificarea profesională și științifică a monumentului și a valorilor patrimoniului.
Pe lângă implicarea în activitățile de cercetare și conservare primară, sub îndrumarea experților de la MNIT și Facultatea de Arhitectură și Urbanism, vor participa și la o serie de prezentări tematice, precum și la excursii documentare pe traseul limes-ului roman din apropiere”, arată reprezentanții MNIT.

Termenul limită pentru înscriere este 27 iunie.

Despre castrul roman

Castrul roman de la Bologa a fost ridicat în jurul anului 106 d.Hr. și a constituit garnizoana cohortelor I Aelia Gaestorum milliaria și a II-a Hispanorum, a căror misiune era apărarea graniței Imperiului Roman – așa numitul limes.

Pe măsură ce romanii au încercat să consolideze granițele, în secolul II au fost aduși coloniști din Grecia.

Ruinele castrului sunt vizibile și astăzi, iar în apropierea s-au descoperit și ruinele unei băi romane.