Primăria municipiului Cluj-Napoca anunță relocarea temporară a pieței volante și restricții de circulație pe mai multe străzi din centrul orașului, pe perioada evenimentelor Sports Festival, TIFF.24 și Cluj Pride 2025.

Piața volantă de lângă Cluj Arena se va muta sâmbătă, 14 iunie, pe platoul Sălii Sporturilor Horia Demian, pe durata desfășurării Sports Festival. Programul rămâne neschimbat: între orele 7.00-16.00.

Pentru buna desfășurare a evenimentelor Sports Festival, TIFF.24 și Cluj Pride 2025 se impun următoarele restricții de circulație:

Până în data de 16 iunie, ora 5.00 – închiderea traficului rutier pe Aleea Stadion

Din 12 iunie, ora 16.00 până în data de 15 iunie 2025, ora 23.00:

• închiderea traficului rutier pe str. George Coşbuc de la intersecția cu str. Cardinal Iuliu Hossu până la intersecția cu Splaiul Independenței (când situația o impune, cu excepția CTP)
• închiderea traficului rutier (cu excepția CTP) pe str. Splaiul Independenței de la intersecția cu Pod Garibaldi până la intersecția cu str. George Coșbuc pe sensul de mers dinspre Pod Garibaldi spre Pod Napoca din data de 12 iunie 2025, ora 16.00 până în data de 15 iunie 2025, ora 23.00 (când situația o impune).

În 13 iunie, în intervalul orar 19.00 – 19.30:

• închiderea traficului rutier pe str. George Coșbuc de la intersecția cu str. Cardinal Iuliu Hossu până la intersecția cu Splaiul Independenței (când situația o impune, cu excepția CTP)
• str. Splaiul Independenței de la intersecția cu Pod Garibaldi până la intersecția cu str. George Coșbuc pe sensul de mers dinspre Pod Garibaldi spre Pod Napoca (când situația o impune, cu excepția CTP)

În 13 iunie – închiderea circulaţiei rutiere, în intervalul orar 20.30 – 23.45 (când situaţia o impune), pe str. Napoca, Piaţa Unirii (latura de Sud şi latura de Est), Bulevardul Eroilor

În 14 iunie – restricţionarea parţială şi secvenţială a circulaţiei rutiere în intervalul orar 15.15 – 16.15, pe următorul traseu: latura de Est a Pieței Unirii (pe o bandă de circulație rutieră) – str. Regele Ferdinand (pe o bandă de circulație și pe trotuar) – str. George Barițiu (pe trotuar și pe o bandă de circulație rutieră în sensul de mers înspre strada Splaiul Independenței) – str. Emil Isac – Calea Moților – str. Petru Maior (pe o bandă de circulație rutieră și pe trotuar) – Piața Lucian Blaga (pe o bandă de circulație rutieră și pe trotuar) – str. Napoca – sosire Piața Unirii (latura de Sud)

În perioada 14 – 22 iunie – închiderea circulaţiei rutiere, în intervalul orar 21.30 – 23.30 (când situaţia o impune), pe str. Napoca, Piaţa Unirii (latura de Sud şi latura de Est) și Bulevardul Eroilor

În 15 iunie – închiderea traficului rutier în intervalul orar 8.00 – 11.00, pe următorul traseu: Cluj Arena – Splaiul Independenţei – Str. George Coșbuc – Parcul Central „Simion Bărnuțiu” – Pod Napoca – Bulevardul 1 Decembrie 1918 – str. Sigismund Toduță – str. Gavril Muzicescu – Bulevardul 1 Decembrie 1918 – Pod Napoca – str. Splaiul Independenței – Cluj Arena

Până în 25 iunie – restricționarea circulației rutiere pe banda trei de pe latura de est a Pieței Unirii, când situația o impune.

Barometrul Sportului în România a fost lansat joi, 12 iunie, în cadrul Sports Festival, în deschiderea sesiunilor Sports Talks 2025.

Studiul, realizat de IRES (Institutul Român pentru Evaluare și Strategie), scoate la iveală cifre revelatoare: 32% dintre români aproape jumătate dintre români nu fac niciun tip de activitate fizică sport deloc, iar odată cu înaintarea în vârstă, motivația scade drastic. Însă un procent ridicat de persoane care nu fac niciun fel de activitate fizică se remarcă și în rândul respondenților între 36 și 50 de ani. Cei mai mulți dintre românii care nu fac sport sau mișcare declară că nu au timp pentru aceste activități, dar când e vorba despre ceilalți, cred că pur și simplu nu au voință.

Cercetare privind activitatea fizică a românilor

Este prima dată când o cercetare oferă o imagine comprehensivă și actualizată despre practicarea sportului în România, oferind informații detaliate despre activitatea fizică, motivațiile și barierele care influențează comportamentele populației.

Datele au fost prezentate în cadrul unui panel special moderat de Mihnea Măruță, cu participarea sociologului Bianca Dobre (sociolog cercetător IRES) și a lui Mirel Alexa (director executiv Sports Festival).

Analiza cuprinde cinci mari capitole de cercetare:

1. Obiceiurile românilor de practicare a mișcării și a sportului;
2. Precepții,  motivații și atitudini față de sport și stilul de viață sănătos;
3. Bariere în practicarea activităților fizice;
4. Accesibilitatea practicării sportului în România;
5. Percepții și atitudini privind promovarea mișcării și a stilului de viață sănătos.

Fotbalul este cel mai practicat sport în România

Fiecare dintre cele cinci mari teme de cercetare relevă concluzii interesante și valoroase, precum:

• 32% dintre români declară că nu fac deloc sport, iar 28% spun că practică activități sportive de cel puțin 5 ori pe săptămână;
• Fotbalul este cel mai practicat sport în România – 52% dintre cei care practică un sport în mod regulat îl aleg;
• Principalele bariere invocate sunt lipsa timpului și și starea precară de sănătate;
• Mulți români evită să facă sport în spații publice din cauza rușinii sau a temerii de a fi judecați în funcție de aspectul fizic sau de modul în care execută exercițiile;
• Doar 1 din 10 români are un abonament la sală;
• 68% dintre respondenți spun că și-ar fi dorit să facă mai multă mișcare în ultimul an;
• 78% dintre români cred că sportul și stilul de viață sănătos sunt prea puțin promovate în România.

De ce avem nevoie de un Barometru al Sportului?

Promovarea activității fizice și a sportului reprezintă o componentă esențială a politicilor publice moderne, orientate spre sănătatea populației și coeziunea socială. Într-un context european în care sedentarismul este recunoscut ca factor major de risc pentru sănătatea publică, România are nevoie de date solide și recurente despre obiceiurile și percepțiile legate de mișcare și stil de viață activ.

Până acum, datele disponibile erau fragmentare și rare. Eurobarometrul Sport și Activitate Fizică (ultimul fiind publicat în 2022) plasează România în rândul țărilor cu cele mai ridicate procente de sedentarism din UE, dar nu oferă detalii despre motivațiile, barierele sau atitudinile populației față de sport. Alte cercetări realizate de Ministerul Sportului sau de instituții de sănătate publică vizează mai ales infrastructura sau date de ordin medical, dar nu investighează percepțiile ori comportamentele pe de o parte, iar pe de altă parte motivațiile care stimulează practicarea activității fizice ori barierele ori factorii care îi împiedică pe oameni să facă mișcare.

Mirel Alexa, director executiv Sports Festival: „Sports Festival e mai mult decât un eveniment – e o platformă care își asumă activ misiunea de a schimba relația românilor cu sportul și ideea de mișcare. Vrem ca sportul să fie perceput nu doar ca un mijloc pentru sănătate, ci ca o resursă esențială pentru încredere, apartenență, reziliență și educație, motiv pentru care investim constant în inițiative precum Urban Playfield, caravana care transformă piețele orașelor în spații de joacă, sau Transylvania Open, turneul internațional care aduce la Cluj excelența sportivă. Barometrul lansat astăzi este încă un pas necesar pentru a înțelege real percepțiile, fricile și barierele din calea mișcării și pentru a construi, împreună, o cultură sportivă sustenabilă.”

Sportul ca fenomen social

Barometrul realizat de IRES oferă o perspectivă complexă a reprezentărilor pe care românii le au despre sport, ca fenomen social.

Bianca Dobre, cercetător sociolog IRES, coordonatoare studiului: „În esență, Barometrul Sportului în România își propune să fie un instrument de informare și conștientizare care să ofere o imagine clară și multi-dimensională asupra modului în care românii percep și practică sportul, dincolo de clișee și discursuri generale, să genereze o dezbatere realistă asupra publică cu privire la nevoia dezvoltării sportului ca fenomen social și de sănătate publică, nu doar din perspectiva performanței și, nu în ultimul rând de a furniza date solide pentru politici publice mai bune și mai incluzive în domeniul sportului și stilului de viață sănătos. Iar SportsFestival este cadrul cel mai nimerit pentru a începe această dezbatere necesară pentru viitorul societății noastre”.

De ce este important acest studiu?

Percepțiile influențează comportamentele. Fără o înțelegere profundă a motivațiilor și a barierelor reale cu care se confruntă oamenii, nicio campanie de promovare a sportului nu poate fi eficientă. Barometrul arată clar că în România:

• Rușinea este un obstacol real, mai ales pentru femei și categorii vulnerabile;
• Sportul este perceput, de multe ori, ca un „lux” inaccesibil;
• Sportul este asociat aproape exclusiv cu sănătatea, prea puțin cu beneficiile sociale sau de comunitate.

O politică sportivă eficientă trebuie să fie construită pornind de la aceste realități. Barometrul Sportului vine în sprijinul acestui demers, oferind o bază solidă pentru decidenți, profesioniști și liderii din domeniul sănătății publice, sport și educație.

Despre Barometrul Sportului în România

Barometrul Sportului în România a fost realizat de IRES în lunile aprilie–mai 2025, prin chestionar telefonic, pe un eșantion reprezentativ național de 1.085 persoane adulte. Marja de eroare este de ±3%. Studiul face parte din programul de responsabilitate socială al Sports Festival și va fi publicat integral pe site-ul oficial al festivalului.

Inițiatorii își doresc ca Barometrul Sportului în România să devină un proiect anual de referință pentru înțelegerea relației dintre populație și activitatea fizică. Prin actualizare constantă, studiul va contribui la politici publice mai bine fundamentate, campanii de promovare mai eficiente și investiții mai relevante în infrastructura sportivă din România.

Joi, 12 iunie, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca a primit vizita delegației Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) România.

Delegația OMS a fost condusă de Caroline Clarnival, Director General al OMS România, însoțită de Silvia Gatscher, Health Operations Manager și Anneliese Bauer, Public Health and Laboratory Consultant. Din partea universității, oaspeții au fost întâmpinați de prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul UMF „Iuliu Hațieganu”, alături de prof. dr. Sorin Claudiu Man, prorector pentru dezvoltare academică și administrație universitară.

Această vizită reprezintă o recunoaștere a rolului activ și esențial pe care universitatea clujeană îl are în formarea și dezvoltarea profesioniștilor din domeniul sănătății. Discuțiile purtate au fost concentrate pe conturarea unor direcții concrete de colaborare între UMF „Iuliu Hațieganu” și OMS cu accent pe dezvoltarea profesională și umană a viitorilor medici.

Printre temele abordate s-au numărat:

• Introducerea unor module de curs dedicate comunicării pentru studenți, rezidenți și medici specialiști;
• Dezvoltarea unui modul în curricula universitară privind recunoașterea și prevenirea violenței de gen;
• Organizarea de workshopuri pentru rezidenți și medici specialiști, axate pe gestionarea stresului profesional și prevenirea burnoutului;
• Identificarea de oportunități pentru colaborări în proiecte comune dedicate sănătății publice.

„Această vizită reconfirmă angajamentul comun pentru un sistem medical mai empatic, mai bine pregătit și mai rezilient, iar deschiderea Organizației Mondiale a Sănătății spre parteneriat cu instituțiile de învățământ superior este un semnal încurajator pentru viitorul educației medicale din România. Ne bucurăm de această întâlnire și considerăm că vizita OMS la UMF «Iuliu Hațieganu» reprezintă o validare a excelenței academice și a contribuției noastre continue la sănătatea publică națională și internațională”, a transmis conducerea universității.

Două persoane din municipiul Cluj-Napoca, bănuite că ar fi furat unelte electrice în valoare de aproximativ 6.500 de lei dintr-un autoturism, au fost reținute în urma unor percheziții domiciliare desfășurate de polițiști în dimineața zilei de 12 iunie.

La data de 12 iunie, începând cu ora 06:00, polițiștii Secției 7 Poliție Cluj-Napoca, sprijiniți de polițiști din cadrul Poliției municipiului Cluj-Napoca, Serviciului Criminalistic, Serviciului pentru Acțiuni Speciale, precum și de jandarmi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile și Inspectoratului de Jandarmi Județean Cluj, au desfășurat o acțiune amplă pe raza de competență.

În cadrul acțiunii au fost puse în aplicare două mandate de percheziție domiciliară, în urma cărora au fost identificate și reținute două persoane, respectiv un bărbat de 33 de ani și o tânără de 21 de ani, din municipiul Cluj-Napoca, bănuiți de săvârșirea infracțiunii de furt.

Au furat unelte electrice dintr-o mașină parcată

În fapt, la data de 6 iunie, în jurul orei 10:55, cele două persoane ar fi sustras mai multe unelte electrice, dintr-un autoturism parcat în zona Pieței Oser din municipiul Cluj-Napoca.

Prejudiciul cauzat fiind în valoare de aproximativ 6.500 de lei, nefiind recuperat până la acest moment.

Față de aceștia au fost emise ordonanțe de reținere, pentru 24 de ore, fiind depuși într-un Centru de Reținere și Arestare Preventivă.

În urma perchezițiilor au fost ridicate mai multe bunuri de interes în cauză. Polițiștii continuă cercetările în vederea documentării întregii activități infracționale și luării măsurilor legale ce se impun.

Sute de persoane și autoturisme verificate

Totodată, în cadrul acțiunii, au fost legitimate 158 de persoane și verificate 52 de autoturisme, fiind aplicate 32 de sancțiuni contravenționale.

De asemenea, polițiștii au pus în executare un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea emis pe numele unui bărbat de 46 de ani, din municipiul Cluj-Napoca, urmărit național.

Bărbatul a fost depistat și reținut, ulterior fiind depus într-un Centru de Reținere și Arestare Preventivă.