CULTURA
FOTO. ”Iarmaroc la Sat” revine la Cluj-Napoca. Printre invitați, Adrian Despot și Irina Rimes

”IARMAROC la Sat” – Festivalul Creației și Artelor se întoarce între 4 și 6 iulie în Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca pentru cea de-a doua ediție.
Timp de trei zile întregi, de dimineață până seara (10:00 – 21:00), tragem aer curat în piept, stăm pe pături, ascultăm muzică live, gustăm din bucatele gătite la foc domol și descoperim obiecte făurite cu rost, de oameni pricepuți din toată țara.
IARMAROC la Sat nu-i un festival cu nebunie, e un loc de stat, de respirat și de împărtășit, între prieteni, în familie, cu copii, cu bunici, cu cățel.
Întâlnire sinceră între artiști
„Pentru mine, IARMAROC la Sat înseamnă să strângi la un loc lucruri făcute bine, de oameni pasionați de ce fac, într-un cadru în care totul e pus laolaltă cu grijă. Încercăm să construim un loc în care fiecare om se simte bine primit, copilul poate să alerge, părintele poate să respire, iar muzica se aude curat, însuflețit; o experiență sinceră, construită în jurul creației, a naturii și a comunității.
Cred că, dacă pui inima și grija în ce faci, oamenii simt asta, nu e nevoie de alte explicații. Nu ne-am propus niciodată să fim cel mai mare festival.
Vrem să fim o întâlnire sinceră, vie, între artiști, creatori, public și tradiții. Iar când vezi zâmbete tăcute în hamac, copii care nu vor să plece și artiști care rămân și după concert, știi că se leagă ceva bun”, declară Emilian Vasi, fondator IARMAROC.com și coordonator IARMAROC La Sat.
Peste 100 de creatori
Anul acesta, IARMAROC la Sat întrunește peste 100 de creatori autohtoni, 60 de instalații și expoziții de artă, 40 de ateliere pentru copii și adulți, peste 15 concerte acustice, 10 DJi la discotecă pe vinil, piață de viniluri, proiecții de film, spectacole de teatru, plus câteva surprize care nu pot fi povestite, trebuie trăite.
Scena acustică va crea un cadru intim unde publicul și artistul nu sunt separați de garduri, ci sunt unul lângă altul. Această scenă își propune să devină o platformă de expunere pentru artiștii în ascensiune, oferind șansa tinerelor talente să cânte alături de nume consacrate, complet acustic, în fața unui public cald și atent.
Târgul reunește peste 100 de creatori, care nu vin cu mâna goală, ci cu obiecte de artă, bunuri de folosință, cosmetice și produse gourmet, toate făurite cu grijă și pricepere în mod sustenabil și în serii mici, numai bune de luat acasă, de testat sau chiar de creat în cadrul atelierelor potrivite pentru toate vârstele.
Mâncare gătită la foc domol, băuturi artizanale și activități în tihnă
Cât despre mâncarea de la IARMAROC la Sat, e ca în bucătăria bunicii: bucate din ingrediente locale, rețete tradiționale, fără fast-food. În plus, ne bucurăm de vinurile locale și berile artizanale realizate de producătorii din regiunea Transilvaniei în cele două curți dedicate lor. Și, fiindcă-i vară, o cinstită înghețată, sucuri naturale, cafea artizanală, delicii vegane și deserturi de poveste vor fi la tot pasul.
”După prima ediție, am înțeles câtă nevoie e de astfel de spații, în care oamenii pot respira altfel, pot (re)descoperi tihna și se pot reconecta. Ediția a doua vine firesc, cu mai mulți creatori, mai multă muzică bună, tot cu mâncare gătită la foc domol și mai multe activități pentru cei mici și mari, deopotrivă.
E o adevărată sărbătoare a creației și artelor și îi așteptăm cu drag pe toți cei care simt dorul de sat, chiar și pentru un weekend”, completează Emilian Vasi.
Activități diverse
Pentru IARMAROC la Sat din 2025, organizatorii au pregătit activități diverse și pentru toate vârstele, de la zecile de standuri de producători din toată țara, până la concerte complet acustice și ateliere de artă, de creație și de sustenabilitate:
● Târgul Creatorilor – 100+ standuri cu produse tradiționale, contemporane, cosmetice și gourmet, de la creatori locali din toată țara;
● Concerte LIVE acustic: 15+ muzicieni care vor susține concerte live de tip acustic ascultate în aer liber, de pe pătură, cu Irina Rimes, Adrian Despot, Cristina Lupu, Paul Tihan, Simona Delegeanu și mulți alții;
● Activități pentru copii – 3 zone de joacă pentru copii;
● Expoziții de artă – 60+ instalații de artă, expoziții de pictură, sculptură și fotografie, proiecții de film, piață de viniluri;
● Ateliere de creație – 40+ ateliere dedicate atât copiilor, cât și adulților;
● Discotecă pe vinil – 10+ DJs care vor mixa live, exclusiv de pe vinil, melodii rare din toată lumea și din toate deceniile;
● Curte cu beri artizanale – 10+ berării vor servi zeci de tipuri diferite de bere artizanală;
● Curte cu vinuri locale – 5+ crame locale vor servi o selecție de vinuri de vară la pahar și sticlă;
● Bucătărie autentică – găteli și gustări delicioase, toate produse local, fără pic de fast-food;
● Activități pentru animale – ateliere pentru patrupezi și stăpânii lor;
● Piața de viniluri – discuri cu muzică din toată lumea și toate deceniile direct de la colecționari;
● Cinema silențios – proiecții de film pe care le vizionezi întins pe pătură, în livadă și pe care le asculți la căști;
● Hamacul cultural.
Abonamente disponibile
Abonamentele sunt disponibile pe AICI. Copiii până la 3 ani și adulții de peste 65 de ani au acces gratuit.
Festivalul este un proiect cultural organizat în urma fuziunii dintre IARMAROC.com și Asociația pentru Inovare Artistică.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
VIDEO FOTO. Start festiv în Raliul Clujului, dat cu un tricolor de primarul Emil Boc. Peste 70 de echipaje înscrise

Primarul Emil Boc a dat, vineri seara, startul festiv în Raliul Clujului pe esplanada de lângă Cluj Arena, cu un steag tricolor în mână, competiția fiind una aniversară, în condițiile în care se împlinesc 50 de ani de la primul raliu organizat în orașul de pe Someș în anul 1975.
Boc a primit și un cadou din partea organiatorilor, o cască de pilot semnată de mai mulți piloți înscriși în cursă, dar și de către veterani.
”Dragi clujeni, vă felicit că ați venit să vedeți un raliu de calitate, să vedeți profesioniștii din automobilism, care ne vor încânta timp ce două zile. La mulți ani Raliul Clujului încă 50 de ani de aici înainte”, a spus Boc.
După primar, startul a continuat să fie dat de vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Radu Rațiu.
La start a luat parte și campionul național la raliuri Simone Tempestini de la echipa clujeană Napoca Rally Academy.
Raliu Clujului Star Lubricants are loc sâmbătă și duminică în județul Cluj, fiind înscrise în competiție 73 de echipaje. Traseul și probele pot fi găsite AICI.
Premierea va avea loc duminică la ora 13,30 tot pe esplanada de la Cluj Arena.
EVENIMENT
FOTO. Adolescentă de 18 ani dintr-o comună clujeană, dispărută de acasă. Dacă o vedeți, sunați la 112 sau la Poliție

Poliția municipiului Dej – Secția 5 Poliție Rurală a fost sesizată, vineri, despre faptul că tânăra Alexandra Lingurar, în vârstă de 18 de ani, a plecat voluntar din localitatea Panticeu la data de 19 iunie a.c., iar până în prezent nu a revenit.
Semnalmentele fetei suntt înălțime aproximativă 1.50 m, aproximativ 60 de kg, păr negru, ochi căprui. Semne particulare: tatuaj pe încheietura de la mâna stângă reprezentând semnul ,,infinit”
Îmbrăcăminte: tricou de culoare neagră, fustă albastră și cercei aurii.
”Persoanele care pot furniza orice informaţii despre tânără sunt rugate să se adreseze celei mai apropiate unităţi de poliţie sau să apeleze gratuit 112!”, arată IPJ Cluj.

Clubul CFR Cluj anunță că s-a stabilit data și ora duelul din Supercupa României cu FCSB, partida urmând să aibă loc sâmbătă, 5 iulie, de la ora 20:00, pe stadionul Steaua din București.
”Biletele în galeria noastră (Peluza Sud, S103 și S104) vor putea fi cumpărate săptămâna viitoare, de luni până vineri, în intervalul 14:30 – 18:30, de la casele de bilete din Gruia!
Costul unui tichet este de 30 de lei, iar plata poate fi făcută atât cash, cât și cu cardul
Am luptat mereu împreună pentru ceea ce ne-am propus. Tot împreună vom lupta și de această dată să aducem Supercupa în Gruia! Hai CFR!”, arată clubul feroviar.
CULTURA
FOTO. Clujul mai are două “comori vii”: horitorul Traian Balcău și „Lie din Frata”, declarați Tezaure Umane

Doi reprezentanți de seamă ai județului Cluj, Traian Balcău, horitor din comuna Ceanu Mare, și Vasile Pop, cunoscut sub numele de scenă „Lia din Frata”, virtuoz al viorii, vor primi în acest an prestigiosul titlu onorific de Tezaur Uman Viu.
Anunțul a fost făcut vineri, 20 iunie 2025, de Minuisterul Culturii, care a publicat lista celor 15 români care vor primi în acest an prestigiosul titlu onorific.
Traian Balcău, horitorul din Ceanu Mare
Născut în 1949 în satul Iuriu de Câmpie, Traian Balcău este considerat unul dintre cei mai reprezentativi horitori ai Câmpiei Transilvaniei.
Horitul, o formă arhaică de expresie orală și muzicală, reprezintă o componentă esențială a spiritualității și filosofiei țărănești, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.
Cu autenticitate și sensibilitate, Traian Balcău continuă această tradiție vie, fiind sprijinit în demersul său de Centrul clujean.
„Lia din Frata” a învățat să cânte “după ureche”
Vasile Pop este una dintre cele mai proeminente figuri ale muzicii instrumentale tradiționale din județul Cluj.
Crescut în spiritul jocului popular din Câmpia Transilvaniei, el a învățat să cânte după ureche, devenind sufletul formației de jucăuși din Frata. Cu vioara sa, a adus și continuă să aducă bucurie la numeroase evenimente populare, arată specialiștii clujeni de la CJCPCT Cluj.
Clujul, lider național în păstrarea tradiției
Odată cu această recunoaștere, județul Cluj ajunge la un total de 17 titluri de Tezaur Uman Viu, consolidându-și poziția de lider național în păstrarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial.
Programul național „Tezaure Umane Vii”, derulat anual de Ministerul Culturii, are ca scop identificarea și recunoașterea publică a celor care păstrează, creează și transmit valori ale patrimoniului cultural imaterial românesc.
Titlul este acordat în urma unei selecții riguroase și reprezintă o recunoaștere oficială a contribuției personale la menținerea și transmiterea tradiției autentice.
Foto: CJCPCT Cluj