Connect with us

ECONOMIE

FOTO. Autostrada Transilvania, 21 de ani de la start. Cum a fost inaugurat proiectul pe muzică de Vivaldi și ce s-a ales de el

Publicat


Pe 16 iunie 2004, premierul Adrian Năstase inaugura, cu mare fast, lucrările la Autostrada Brașov-Borș, văzută atunci drept poarta României spre Uniunea Europeană. Promisă pentru finalizare în 2012, Autostrada Transilvania rămâne, 21 de ani mai târziu, un proiect nefinalizat, marcat de întârzieri, scandaluri și contracte controversate.

Astăzi se împlinesc 21 de ani de când, în 16 iunie 2004, în comuna Săvădisla, era lansat cu surle și trâmbițe unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură ale României postdecembriste: Autostrada Transilvania. Pentru a înțelege atmosfera de atunci și cum a fost reflectat momentul în presă, Cluj24 a consultat Arhiva Arcanum, care cuprinde numeroase publicații naționale și locale din perioada respectivă.

Primele excavații, pe muzică de Vivaldi

Ceremonia de inaugurare a fost una grandioasă: premierul de la acea vreme, social-democratul Adrian Năstase, a sosit cu elicopterul pe șantier, fiind întâmpinat de oficialitățile locale și județene, precum și de localnici. La eveniment au participat și alți oficiali de la acea vreme: ministrul transporturilor, Miron Mitrea, negociatorul șef al României cu UE, Vasile Pușcaș, președintele UDMR, Marko Béla și liderii UDMR Frunda Gyorgy, Takacs Csaba, Verestóy Atilla, președintele executiv al PD, Emil Boc și șeful Agenției pentru Strategii Guvernamentale, Vasile Dîncu.

Primele excavații s-au făcut chiar sub ochii premierului, pe muzică de Vivaldi, relata presa. Proiectul urma să lege Brașovul de granița cu Ungaria, la Borș, pe o distanță de 415 kilometri, cu termen de finalizare anul 2012.

Curierul Național, 17 iunie 2004

„Legătura României la Uniunea Europeană”

Autostrada Brașov-Borș era văzută drept legătura României la Uniunea Europeană, la care țara noastră urma să adere la 1 ianuarie 2007. „Dincolo de frontiera de la Borș, practic este UE. Nu putem să rămânem izolați și de aceea este important să acordăm o atenție deosebită dezvoltării infrastructurii rutiere“, a spus Năstase în discursul său de la inaugurarea lucrărilor.

Agenda Zilei, 17 iunie 2004

Premierul Năstase a declarat că Ioan Rus, fost ministru al administrației și ,este „părintele proiectului”, iar numele de „Autostrada Transilvania” i se datorează chiar acestuia: „loan Rus a fost cel care în interiorul guvernului a venit de fiecare dată cu argumente, el a fost cel care ne-a impulsionat să facem lucrurile mai repede spre finalizare. (…) loan Rus a avut un rol deosebit de important în susținerea acestui proiect, vital pentru România. Chiar și denumirea de «autostrada Transilvania» îi aparține domnului loan Rus”, a spus Năstase.

Inaugurarea, devansată pentru campania electorală

Potrivit publicațiilor vremii, inaugurarea a devansată cu circa trei săptămâni din cauza campaniei electorale pentru alegerile locale. Americanii de la Bechtel și-ar fi dorit ca începerea lucrărilor să se fi întâmplat în data de 4 iulie, ziua Statelor Unite ale Americii.

Opoziția a reclamat folosirea politică a evenimentului, în plină campanie electorală pentru alegerile locale. Ioan Rus, candidatul PSD la Primăria Cluj-Napoca, prezent la eveniment, a fost acuzat că a folosit momentul pentru avantaj electoral. Amintim că, în 20 iunie 2004, urma să aibă loc turul al doilea al alegerilor locale în care, la Cluj-Napoca, bătălia pentru primărie s-a purtat între Emil Boc (PD) și Ioan Rus (PSD). Mai multe informații despre alegerile locale din 2004, aici.

Ziua, 17 iunie 2004

Devansarea lucrărilor a creat o situație jenantă: Evenimentul Zilei relata că, cu o zi înainte de inaugurarea lucrărilor de construcție la autostradă, în punctul de plecare al construcției noii autostrăzi erau doar trei utilaje de mare tonaj: un excavator, o basculantă și un buldozer, toate aduse din Statele Unite și mânuite de același american. Premierul Năstase a negat însă că tăierea panglicii mai devreme decât era programat ar fi fost legată de campania electorală.

Evenimentul Zilei, 16 iunie 2004

PNL a solicitat sancţionarea candidatului PSD la Primăria municipiului Cluj-Napoca, Ioan Rus, pentru că nu ar fi respectat prevederi ale Legii privind alegerile locale. BEC a transmis la CNA contestația PNL pentru „competenta soluţionare”. Potrivit contestaţiei PNL, în cadrul ştirii privind inaugurarea lucrărilor la autostrada Transilvania, alături de reprezentanţi ai Executivului, a fost prezentat şi fostul ministru Ioan Rus, care la acel moment se afla în campanie electorală, ceea ce ar fi fost „o încălcare gravă a legislaţiei în vigoare”.

Cuvântul nou, 19 iunie 2004

Contract încredințat americanilor de la Bechtel fără licitație

O altă controversă a fost legată de încredințarea directă a contractului în valoare de 2,2 miliarde de euro firmei americane Bechtel, ceea ce a atras criticile Comisiei Europene. Oficialii europeni au cerut explicații, iar România a promis că astfel de practici nu vor mai fi repetate, relata Ziarul de Iași la 22 iunie 2004:

„Am întrebat Guvernul de ce proiectul autostrăzii a fost acordat unei companii americane, fără licitație, iar poziția Guvernului a fost că există o bază legală. Totuși, Guvernul a promis că, in viitor, alte proiecte de acest tip nu vor fi contractate fără licitație și fără respectarea legislației europene în domeniu”, a declarat comisarul european pentru extindere de la acea vreme, Gunter Verheugen.

Adrian Năstase a explicat că experienţa acumulată prin încheierea contractului de construcţie a autostrăzii Braşov-Borş cu firma Bechtel va fi utilă autorităţilor române pentru a evita pe viitor ca astfel de documente să fie încheiate fără organizarea, în prealabil, a licitaţiilor, arată Cuvântul Nou pe 23 iunie 2004. Premierul a amintit că România este în proces de adaptare la standardele europene, în perspectiva integrării în Uniunea Europeană.

Costuri de patru ori mai mari decât cele estimate

De-a lungul timpului, detaliile contractului încheiat între statul român și compania americană Bechtel, în valoare de 2,2 miliarde de euro, nu au fost niciodată prezentate public în mod transparent. Documentul a fost secretizat ani la rând, iar în 2013, ministrul delegat pentru marile proiecte de infrastructură, Dan Șova, declara că originalul contractului s-a pierdut.

Contractul a fost în cele din urmă reziliat, după ce compania americană încasase deja peste 1,4 miliarde de euro pentru doar 52 de kilometri de autostradă finalizați – adică peste 22 de milioane de euro/km. Asta după ce, inițial, costul unui kilometru de autostradă era estimat între 3,5 și 5,5 milioane de dolari, în funcție de teren și structuri speciale precum viaducte sau poduri.

Lucrările abandonate de Bechtel pe tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș au fost reluate abia în anul acesta, de către compania românească Construcții Erbașu, și urmează să fie finalizate în 2026.

Ce s-a ales de proiect?

Primele inaugurări au avut loc în 2009, pe tronsonul Turda – Gilău (42 km), iar în 2010 au fost dați în folosință încă 10 km între Turda și Câmpia Turzii. Până în 2018, nu a mai fost deschis niciun kilometru nou de autostradă pe Autostrada Transilvania.

După 21 de ani, proiectul este departe de a fi finalizat. Tronsonul Brașov-Târgu Mureș a fost abandonat, în locul său fiind prioritizată autostrada A1, pe ruta Constanța-București-Sibiu-Deva-Arad.

Sursa: 130km.ro

Situația actuală a Autostrăzii A3 (București – Borș), lungime totală estimată de 442 km, potrivit 130km.ro:

  • În exploatare: 46%
  • În execuție: 31%
  • Planificată: 23%

La 21 de ani de la primul excavator, Autostrada Transilvania, un proiect care a început cu speranța conectării rapide la Europa, încă bate pasul pe loc, între planuri, licitații eșuate și cioturi întregi care lipsesc.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

EVENIMENT

FOTO. Ora de istorie: Iunie 1944 – Sfârșitul Ghetoului din Cluj

Publicat

În lunile mai și iunie ale anului 1944, aproximativ 16.000 de evrei din Cluj și împrejurimi au fost deportați, iar ghetoul din cartierul Iris a fost desființat. În ciuda gravității evenimentului, presa vremii a tratat subiectul cu tăcere sau rezerve, iar multe detalii s-au pierdut în paginile uitate ale istoriei.

Cluj24, folosind arhivele portalului Arcanum, face un efort de a aduce la lumină relatări autentice din ziarele anilor ’40 și ’50, pentru că memoria acestor vremuri este nu trebuie să se piardă, ci să rămână mereu vie.

Sub ocupație și sub tăcere: Ardealul de Nord în 1944

După ocuparea Ungariei de către Germania nazistă în martie 1944, autoritățile horthyste au organizat ghetoizarea evreilor din Ardealul de Nord, inclusiv din Cluj (atunci Kolozsvár). În cadrul  numărului din 4 iunie 1944 a publicației ”Telegraful Român” a fost atinsă „Problema jidovească”, menționându-se că „(…) în ultimii trei ani, guvernele ungare n’au mai întreprins nimic în problema jidovilor din Ungaria. Acum noul guvern, în frunte cu prim-ministrul Sztójay a colaborat ordinațiunile care vor stabili noul regim al jidovilor din Ungaria. Pentru jidovii din Cluj s’a instalat Ghetoul, în fostul cartier țigănesc, din jurul străzii Turda”.

Ghetoul din Cluj a fost amplasat în zona fostei fabrici de cărămizi „Iris”, pe actuala stradă Valea Chintăului, fosta „Deportaților”. Toți evreii din Cluj și împrejurimi au fost urcați în ultimele trenuri de deportare spre lagăre de exterminare.

Au fost șase convoaie de tren, organizate meticulos pentru a transporta mii de oameni către lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau. Fiecare convoi era compus din vagoane de marfă supraaglomerate, unde condițiile de călătorie erau inumane, iar mulți dintre deportați nu au supraviețuit acestei etape. Conform relatărilor, peste 75% dintre cei ajunși la destinație au fost trimiși direct în camerele de gazare.

Unele dintre relatări îi aparțin lui Elie Wiesel, originar din Sighetu Marmației. Printre supraviețuitorii Holocaustului, el este și un martor important al deportării evreilor din Transilvania de Nord în 1944.

În cartea sa emblematică, Noaptea (Night), Wiesel descrie cu detalii cutremurătoare experiențele sale din lagărele de concentrare și exterminare naziste, inclusiv Auschwitz: „Am fost separați de mama și surorile mele. Am rămas doar eu și tatăl meu. (…) N-am să uit niciodată fețișoarele copiilor ale căror trupuri le-am văzut preschimbându-se în volute de fum pe un cer mut. N-am să uit niciodată acele flăcări care mi-au mistuit pentru totdeauna credința”.

La început a fost Iris…

În urmă cu 81 de ani, pe terenul fostei fabrici de cărămizi din cartierul Iris, a fost instituit Ghetoul din Cluj. Acesta a reprezentat un spațiu de concentrare forțată a populației evreiești din oraș și din localitățile învecinate. A fost al treilea ca mărime din Transilvania de Nord, după ghetourile din Oradea (35.000 de persoane) și din Satu Mare (18.800 de persoane).

Ghetoul era strict controlat de autoritățile horthyste, în colaborare cu forțele de ocupație germane. Circulația era complet restricționată: ieșirea din ghetou era interzisă, cu excepția cazurilor în care era emisă o autorizație specială de către administrația locală maghiară. Aceste permise erau acordate în mod excepțional, de regulă pentru muncă temporară sau sarcini administrative și nu ofereau nicio garanție de protecție.

Într-un număr din septembrie 1956 din ziarul ”România Liberă”, în articolul intitulat „ Istoria nu se va mai repeta” se relata:„Sunt aici oameni care au suferit în timpul fascismului. Sunt luptători antifascişti care au fost torturaţi în lagărul hortyst de la Someşeni, sunt oameni care au suferit în ghetoul clujean de pe strada Deportaţilor, acolo unde se dormea sub cerul liber sau în şoproanele uscătoriei de cărămizi şi unde zbirii germani pregăteau noi transporturi pentru lagărele de exterminare”.

Articolul a fost publicat în contextul unei mobilizări masive într-o acțiune de protest din Cluj, după demersul interzicerii Partidului Comunist din Germania, care ar fi fost de la început împotriva planurilor lui Hitler, menționează Mircea Scripca, corespondentul „României libere“ în regiunea Cluj.

Monitorul Oficial (Partea II) Nr. 229, 30 Septembrie 1945, p 18

Timpul dreptății a venit târziu, dar a venit

În urma procesului desfășurat în 1946, Tribunalul Poporului din Cluj a condamnat 195 de persoane pentru implicarea în deportarea evreilor din ghetoul Clujului, administrat de autoritățile horthyste. Printre aceștia se numărau funcționari ai administrației locale, membri ai poliției și ai jandarmeriei, precum și colaboratori ai serviciilor germane de securitate. Acuzațiile formulate includeau abuzuri de putere, deportare ilegală, persecutarea populației evreiești și degradarea civică. Sentințele au variat de la muncă silnică pe viață până la pedepse mai ușoare, în funcție de gravitatea faptei și de rolul jucat în procesul de ghetoizare și deportare.

Aceste condamnări au fost confirmate și de Tribunalul Internațional pentru Crime de Război, consolidând astfel responsabilitatea autorităților horthyste și a colaboratorilor  locali în implementarea politicii de exterminare a evreilor din Transilvania de Nord.

Cu toate acestea, nu toți cei condamnați au ispășit pedepsele: unii au reușit să fugă în Germania înainte de 1944, iar alții au fost eliberați în urma unor contestații legale sau din cauza lipsei de dovezi concludente.

Timpul, anul X, nr. 3149, 3 iunie 1946, p. 1

Condamnare pentru Kovacs Iuliu

În vara anului 1946, la Cluj, Tribunalul Poporului a adus în fața justiției pe unii dintre principalii responsabili pentru drama evreilor din Transilvania de Nord.

Printre cei condamnați s-a numărat și Kovács Iuliu, identificat drept unul dintre actorii-cheie ai procesului de ghetoizare și deportare. Documentele instanței îl indică drept participant activ la implementarea măsurilor antievreiești: identificarea, adunarea și transportul populației evreiești, atât spre ghetoul din cartierul Iris, cât și ulterior către trenurile de deportare.

România Liberă, anul III, nr. 303, 30 iulie 1945, p. 2

„Ceea ce nu mai trebuie să se repete…”

Printre supraviețuitorii care au trăit experiența deportării din Transilvania de Nord se numără și Lustig Oliver, fost deținut cu numărul 112.398, înregistrat în lagărul de la Auschwitz. Povestea sa, marcată de umilință, teroare și supraviețuire, oferă o mărturie veritabilă despre realitățile ce au urmat deportării din ghetoul din Cluj, relatată în paginile numărului din 16 decembrie 1954 din „ Scînteia Tineretului”.

„Realitatea am aflat-o a doua zi. Mama cu cei 3 fraţi, împreună cu toate mamele şi copiii sosiţi în aceeaşi zi, au mers direct în camera de gazare, aşa cum au mers zi de zi, ani şi ani de-a rîndul, toate mamele şi copiii care au fost deportaţi la Auschwitz. (…)

Pentru faptul că mama n-a ajuns să-şi vadă copiii mari, pentru faptul că n-a ajuns să trăiască zilele însorite de azi la care a visat atît de mult, pentru durerea şi chinurile nemaipomenite prin care a trecut trebuind să privească neputincioasă cum i se sufocă copiii, pentru moartea groaznică pe care a avut-o, pentru toate mamele omorîte în camerele de gazare din Auschwitz, şi în memoria lor sfîntă, protestez împotriva reînvierii odiosului Wehrmacht. Urăsc fascismul, urăsc wehrmachtul pentru că mi-a ucis trei fraţi.

Se gândeau la examene nu la moarte

…Cînd am fost deportaţi la Auschwitz, fratele mai mic, Valentin, nu apucase să înveţe întreg alfabetul. Ultimele litere le-a învăţat în cele patru zile şi patru nopţi cît a durat drumul din ghetoul de la Cluj şi pînă la Auschwitz.

Cînd am coborît din tren şi am fost luaţi în primire de către trupele „S.S.“ şi „Wehrmacht“, care formau paza lagărului, frăţiorul a izbucnit în plîns. Luîndu-ni-se toate lucrurile, i s-a luat şi lui tăbliţa pe care o ţinea în mină… Sărmanul, el nu putea şti că peste o oră nu va mai avea nevoie nici de tăbliţă, nici de condei.

N-avea de unde şti că peste o oră, aruncat în flăcările crematoriului, nu se va mai întîlni niciodată cu jucăriile care-i erau atît de dragi. Cei doi fraţi gemeni, Cornel şi Cornelia, urmau fără frecvenţă cursurile clasei a III-a la un liceu din Cluj. Deportarea a început cu cîteva zile înainte de sesiunea de examene.

Nu s-au mai putut prezenta la examene. Pe tren, în drum spre Auschwitz, nu se gîndeau prea mult la primejdia ce-i aştepta. Se frămîntau mai mult pentru faptul că vor uita ceea ce au învăţat şi le va fi greu să se pregătească pentru noua sesiune. Continuau să vorbească despre planurile lor de viitor, despre ceea ce vor face după absolvirea liceului, cînd vor fi mari… Planurile lor s-au spulberat, iar trupurile mici, firave au fost înghiţite de flăcările crematoriului care au mistuit, fără excepţie, toţi copiii pînă la 14 ani ce au fost deportaţi la Auschwitz.”

Scînteia Tineretului, anul IX, nr. 1754, 16 decembrie 1954, p. 4

Un trecut fără monument, dar cu ecou

Astăzi, puține lucruri mai amintesc că, în primăvara anului 1944, cartierul Iris a fost locul uneia dintre cele mai dureroase pagini din istoria Clujului. Reconversia urbană a șters aproape complet urmele ghetoului, iar în absența unor marcaje clare sau a unui efort susținut de comemorare publică, memoria acelor evenimente riscă să se piardă.

Istoria ghetoului din Iris nu mai este vizibilă în peisajul orașului, dar absența ei vorbește. În locul barăcilor și al gardurilor de sârmă au apărut case, străzi noi și liniște — o liniște care rareori mai este tulburată de întrebări sau aduceri aminte.

Dar memoria nu trebuie să depindă de clădiri. Ea are nevoie de asumare, de rostire și de privire onestă către trecut.

Paula Mariuța

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

U Cluj a adus un atacant central de la Universitatea Craiova. Are 26 de ani și două titluri în Bosnia și Herțegovina

Publicat

Jovo Lukic, U Cluj

FC Universitatea Cluj a ajuns la un acord cu atacantul bosniac Jovo Lukic, în vârstă de 26 de ani, care a evoluat în sezonul trecut pentru Universitatea Craiova.

Născut în Bosnia și Herțegovina, Jovo Lukic, care are 1,93 de metri, a evoluat la grupele de juniori ale celor de la Alfa Modrica, echipă din țara natală, între 2009 și 2015. A făcut trecerea la seniori în tricoul formației FK Sloga Meridian, divizionară secundă bosniacă, pentru care a evoluat în 43 de partide, marcând de 13 ori, arată reprezentanții U Cluj.

U Cluj l-a trasferat pe Jovo Lukic

Din 2017, a jucat la prim-divizionara FK Krupa, iar la jumătatea stagiunii a fost împrumutat în liga a doua, la NK Zvijezda Gradacac. Sezonul următor (2019-2020) a revenit la Krupa. În vara lui 2020, Lukic a semnat cu Borac Banja Luka, pentru care a evoluat, chiar la începutul acelei stagiuni, și în două partide din preliminariile Europa League.

La primul sezon al lui Lukic la Banja Luka, acesta a cucerit titlul de campion al Bosniei, contribuind cu opt reușite în 17 meciuri. Stagiunea următoare (2021-2022) a mai jucat în 33 de partide pentru formația din Banja Luka și a marcat 9 goluri, pentru ca, în sezonul 2022-2023, să înscrie de trei ori în 34 de meciuri, în toate competițiile. Sezonul 2023-2024 a adus un nou titlu pentru Borac Banja Luka, iar atacantul bosniac a contribuit cu 12 goluri în 31 de partide disputate în campionatul intern, arată reprezentanții U Cluj.

În 2024 a ajuns la Universitatea Craiova

Al doilea titlu de campion cu formația din Banja Luka i-a adus lui Lukic debutul în preliminariile Champions League, în „dubla” cu formația albaneză Egnatia. În septembrie 2024, a fost transferat de Universitatea Craiova. Aici a jucat în 31 de partide în sezonul trecut, în Superligă și Cupa României, marcând de două ori, dintre care o dată chiar în poarta echipei care l-a transferat, U Cluj, în prima etapă a play-off-ului Superligii.

El a avut și patru apariții la naționala de tineret și una la reprezentativa de seniori.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Sistem de semaforizare bazat pe Inteligența Artificială, cu senzori și algoritmi la Cluj. Ajută la fluidizarea traficului rutier

Publicat

De

Cluj-Napoca va implementa un sistem de semaforizare inteligentă, bazat pe senzori și algoritmi avansați, care va permite monitorizarea în timp real a traficului și ajustarea semafoarelor pentru fluidizarea circulației. 

Cluj-Napoca se pregătește să intre într-o nouă eră a mobilității urbane sustenabile, prin implementarea proiectului european ZERO-MOVE – Zero Emission Mobility Initiatives, recent aprobat de Consiliul Local.

Cu un buget de aproape 300.000 de euro alocat exclusiv din fonduri nerambursabile europene, municipiul va instala sisteme inteligente de monitorizare și optimizare a traficului, menite să reducă semnificativ emisiile și timpul petrecut în trafic.

Tehnologie pentru un oraș inteligent

Proiectul, finanțat prin programul Horizon Europe, urmărește să transforme radical gestionarea mobilității urbane prin implementarea de senzori digitali în intersecțiile majore și la intrările în oraș. Aceste dispozitive vor colecta în timp real date despre volumul de trafic, viteza și tipul vehiculelor, furnizând informații esențiale pentru optimizarea semafoarelor și a fluxurilor rutiere, cu ajutorul tehnologiilor 5G și IoT.

De asemenea, va fi introdus sistemul „green wave”, care va permite semafoarelor să se sincronizeze astfel încât vehiculele să oprească cât mai rar, reducând astfel emisiile poluante și timpul de așteptare.

Colaborare între orașe europene

Proiectul este implementat în parteneriat cu orașele Pécs (Ungaria) și Velenje (Slovenia). Coordonat de Pécs, proiectul are o valoare totală de 1,5 milioane de euro și propune soluții inovatoare pentru reducerea emisiilor din transportul urban.

La Cluj, inițiativa va fi susținută de Centrul de Inovare și Imaginație Civică, care va organiza ateliere, consultări publice și campanii de conștientizare privind mobilitatea verde. Vor fi promovate mersul pe jos, ciclismul și transportul public, inclusiv prin activități educaționale în școli.

Un model european replicabil

Rezultatele vor fi integrate într-un model de mobilitate urbană replicabil, menit să devină exemplu de bune practici pentru alte orașe europene. În plus, proiectul presupune și crearea unei Coaliții pentru Mobilitate Durabilă în fiecare oraș partener și dezvoltarea unui Policy Lab dedicat transportului urban durabil, inclusiv pentru transportul de marfă.

Proiectul ZERO-MOVE va avea o durată de 18 luni, timp în care Cluj-Napoca va pune bazele unui sistem de mobilitate urbană eficient, curat și adaptat nevoilor reale ale cetățenilor. Este un pas concret în direcția unui oraș mai inteligent, mai verde și mai aproape de obiectivele climatice europene.

Citește mai departe

EVENIMENT

Locuitorii din Dezmir amenință cu proteste: „Nu mai suportăm”. Și felecanii sunt nemulțumiți

Publicat

Dezmir

Locuitorii din Dezmir, județul Cluj, sunt revoltați de întreruperile zilnice în alimentarea cu apă potabilă. Probleme cu lipsa apei sunt și în Feleacu.

Oamenii spun că au toate plățile făcute la zi, dar, cu toate acestea, nu au apă între orele 9.00 și 20.00 și nu au primit niciun fel de explicații.

Locuitorii din Dezmir nu au apă

Situația din satul Dezmir durează deja de mai mult timp, iar nemulțumirea locuitorilor crește.

„Nu mai suportăm! De dimineața până seara nu avem pic de apă. Plătim facturile la timp, dar suntem tratați ca și cum am fi niște cetățeni de mâna a doua. Nu e normal să se ia apa zilnic, fără nicio explicație clară”, a declarat o localnică.

Compania de Apă Someș, care asigură serviciile de alimentare în zonă, nu a oferit până în prezent o explicație concretă pentru aceste întreruperi repetate, spun oamenii. De asemenea, nici pe site-ul oficial sau pe alte canale de comunicare ale companiei nu apar anunțuri privind sistarea apei potabile, spun aceștia.

Oamenii din Dezmir amenință cu proteste

Astfel, din cauza acestei situații, mai mulți locuitori iau în calcul organizarea unor proteste publice și cer intervenția autorităților locale și județene.

„Dacă nu se rezolvă urgent, ieșim în fața Primăriei Apahida. Avem copii, bătrâni, oameni bolnavi. Nu putem trăi fără apă!”, spun localnicii.

Oamenii au sunat la Primăria comunei Apahida, iar reprezentanții instituției au spus că sunt la curent cu această situație și că au solicitat un răspuns oficial de la Compania de Apă Someș.
„Înțelegem nemulțumirea oamenilor și vom face presiuni pentru o soluție cât mai rapidă”, a declarat un reprezentant al administrației locale.

Locuitorii din Dezmir cer o comunicare mai transparentă și măsuri imediate pentru restabilirea unui serviciu de bază, respectiv apa potabilă, furnizată constant și corect, așa cum prevede legea.

Situație revoltătoare în Feleacu

Și în Feleacu ni s-a semnalat o situație revoltătoare, care afectează în mod repetat mai multe familii din localitate: lipsa alimentării cu apă în timpul verii.

”Locuința mea, situată în comuna Feleacu, nu are apă curentă timp de zile întregi în fiecare sezon cald. Racordarea se face printr-un sistem de cădere, iar bazinul de apă este vizibil insuficient. Compania de Apă Someș oferă scuze constante (cum că „se udă grădinile”) fără a lua măsuri concrete.
Fiecare vară aduce aceleași probleme: lipsa apei timp de mai multe zile, explicații insuficiente din partea Companiei de Apă Someș SA și absența unor investiții în extinderea sau modernizarea sistemului de distribuție.
Locuințele noastre sunt alimentate prin cădere, ceea ce duce la întârzieri în alimentare și dependență de reumplerea bazinului comunal – vizibil subdimensionat”, precizează un locuitor al comunei.
Reprezentanții Companiei de Apă Someș nu au putut fi contactați. Revenim cu poziția companiei imediat ce o vom avea.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate
OSZAR »