I-a plăcut dintotdeauna să se plimbe prin parc și s-asculte jazz. Așa că și-a făcut propriul festival, „Jazz in the Park”… Alin Vaida a fost invitat la „Clujăreala” lui Marius Aciu, unde a vorbit despre jazz, provocări și împliniri.

„Festivalul nu a început de la genul muzical. Am început de mult timp, prin 2012, alături de echipa de atunci. Voiam să facem un festival, eram foarte mult, cumva, orientați spre a face ceva în comunitate. Era o perioadă în care banii, sponsorii, lucrurile astea erau toate la București. Nimeni nu prea investea în altă parte, în afară de capitală. Și am zis, noi nu o să reușim să obținem banii, să plătim un nume mare din vreo industrie ca să atragem public. Așa că trebuie să atragem publicul altfel.

VIDEO. Alin Vaida, fondatorul Jazz in the Park, la Clujăreală: Jazz-ul părea un gen muzical care să UNIFICE toate comunitățile

Am pus ochii pe parcul central atunci, care era proaspăt renovat și arăta foarte bine. Nu fusese folosit de foarte mult timp la vreun eveniment, dar găsisem poze în arhiva orașului, cu tot felul de evenimente din perioada interbelică, chestii burgheze, așa, lumea la fanfară în parc, din astea… Era foarte interesant. Mi s-a părut o coloană sonoră foarte bună pentru parcul central, jazz-ul. Mai mult de atâta, jazz-ul părea un gen muzical care să unifice toate comunitățile, fiindcă nu-i al nimănui. Și atunci poate fi al tuturor.

Eu cred că potențial există și îl vedem și noi cum creștem. Noi când ne-am apucat festival, pe atunci Clujul își pregătea candidatura la titlul de Capitală Culturală Europeană. Și s-a făcut atunci, mi-am amintit că s-a făcut un fel de studiu de piață în Cluj, barometrul al consumului cultural. Și era o întrebare care așa zicea, ce gen muzical preferați? Și puteai să bifezi oricâte când răspundeai la întrebarea aia. Iar în rezultate erau postate toate genurile muzicale care făceau măcar 1% din totalul răspunsurilor. Jazz-ul nu era acolo. Iar acum când s-a făcut, cred că ultima dată în 2021, dacă nu mă înșel, s-a repetat o astfel de cercetare de piață și jazz-ul era în primele 5 sau 6, dacă nu mă înșel. Deci deja a crescut și se vede un pic chestia asta.

„Oferim publicului o experiență pe care nu o trăiește în mod normal”

Este o linie fină între cultură și divertisment și de multe ori ele sunt întrepătrund și noi asta facem, un fel de culture-tainment, dacă vrei să zicem așa. Mi se pare responsabilitatea organizatorului să joace un rol de curator, să recomandăm ceva publicului. Că intrăm într-un cerc vicios în care dacă toată lumea dă lucrurile care se consumă, o să ajungem să avem doar același lucru pe piața noastră de evenimente.

Niciodată nu am zis ‘jazz in the park este un eveniment dedicat fanilor genului muzical’, nici pe departe. Jazz in the Park este un eveniment pe care noi încercăm să-l dăm publicului larg, încercăm să-l poziționăm ca un eveniment de mase, doar că oferim publicului o experiență pe care nu o trăiește în mod normal. Și ăsta e de fapt farmecul, nu trebuie să asculți jazz, nu trebuie să fie în lista ta de preferințe, dar merită să-l încerci măcar o dată pe an.

Eu cred că ce-am învățat din jazz și din lucratul ăsta cu jazz anii ăștia e că cea mai mare greșeală pe care o putem face este să zicem că noi ascultăm un gen muzical. Farmecul în viața asta e să consumi de toate și să descoperi oricât de multe lucruri, pentru că nu știi de fapt ce ți se potrivește cel mai bine. Pe lângă asta, noi ne schimbăm, nu? Suntem într-un fel în decada 20 de ani, în decada 30, în decada 40… Ți se schimbă gusturile și interesele și e păcat să nu știi cât mai multe lucruri. Asta mi se pare. Am descoperit foarte multe lucruri despre jazz și jazzul întrepătrunde de fapt în multe genuri muzicale.

„Până la urmă, jazzul e artă”

Jazzul poate să fie mult mai elitist. Mie mi se pare că europenii, după ce au adus jazzul și jazzul a pătruns mult mai tare în cultură europeană, l-au academicat un pic. Asta e clar. A intrat prin conservatoare în ziua de astăzi. Sunt foarte puțini muzicieni de jazz care nu au secția de jazz absolvită sau în curs de absolvire. E clar o un gen care are nevoie de școală. Dar, în același timp, ca s-o asculți, nu e cazul. Ideea e să fie un pic deschis.

Dar de ce mi se pare mie că jazzul poate că exclude sau provoacă într-un mod diferit un pic publicul larg e că, până la urmă, jazzul e artă. Toată muzica e o artă. Și manelele de care vorbeam și muzica electronică, totul e o artă. Dar ce înseamnă arta? Arta e o formă de exprimare a unor oameni care te îmbie să simți ceva. Te provoacă să găsești ceva în tine, să găsești o doză de empatie cu autorul și te lasă să o interpretezi cum vrei tu.

Jazzul, hai să zicem, te provoacă la niște lucruri un pic mai sensibile. Poate te provoacă să te gândești la, băi, e bine ce fac eu în viață? Sau, oare am luat decizia bună atunci? Sau, oare nu mai bine făceam asta? Și te scoate fundalul sonor pentru întrebări meditative. Poate sunt niște sentimente. Nu tot timpul suntem pregătiți de meditație. Nu tot timpul suntem pregătiți să confruntăm unele chestii în noi. Și atunci eviți lucrurile care te provoacă să gândești un pic mai mult. Sau nu neapărat le eviți, îți alegi când le asculti. Și de-aia e poate un pic mai dificil de procesat jazzul. Dar din punctul ăsta de vedere, dacă reușești, el poate să devină terapie”, a spus, printre altele, Alin Vaida.

Ministerul Educației și Cercetării a demarat procesul de evaluare a tuturor unităților de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) din sistemul național, a anunțat ministrul Daniel David.

Acțiunea vine în contextul unei serii de dezbateri publice intense privind starea cercetării românești și vizează pregătirea unei reforme sistemice.

Daniel David: Avem propuneri clare de reformă

„Cu ocazia noului start politic, văd în spațiul public discuții importante legate de sistemul național de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI). Le urmăresc cât îmi permite timpul și, chiar dacă, pe alocuri, unele detalii nu sunt chiar exacte, discuția este importantă și arată interesul specialiștilor și al societății față de CDI. În calitate de ministru – care, și din punct de vedere profesional, cred că am o înțelegere foarte bună a cercetării științifice – abordez lucrurile serios și sistematic. Există un diagnostic transparent al sistemului de CDI și propuneri clare de reformă, care vin în întâmpinarea multor îngrijorări pe care le observ în spațiul public”, a transmis Daniel David.

Problemele care afectează performanța

Daniel David a sintetizat câteva probleme din sistem, care afectează în mod direct performanța acestuia.

„Sistemul nostru de CDI suferă de fragmentare (există prea multe unități de CDI, unele prea mici, fără o bună coordonare între ele), de o resursă umană insuficientă (avem cei mai puțini cercetători dintre țările Uniunii Europene) și, pe alocuri, de un ‘mindset’ insuficient de competitiv, precum și de o subfinanțare cronică și impredictibilă, ceea ce îi afectează performanța”, a precizat ministrul, care susține că, dacă arhitectura și mecanismele fundamentale vor fi normalizate, multe soluții concrete vor decurge de la sine.

Fondurile, distribuite prin competiție

Astfel, Daniel David a anunțat că a solicitat Autorității Naționale pentru Cercetare, aflată în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, să demareze procesul de evaluare a tuturor unităților CDI din sistemul național.

„Între timp, implementăm aspecte importante, precum cele legate de accentuarea distribuirii fondurilor prin competiție (în raport cu alocările directe), încurajarea concentrărilor academice, asigurarea unei derulări cât mai eficiente și transparente a competițiilor aflate în desfășurare (de exemplu, prin implicarea experților internaționali de top în proceduri transparente), optimizarea relației dintre etic și juridic (astfel încât juridicul să susțină etica, nu să o limiteze)”, a mai transmis Daniel David.

Acuze legate de arbitraj au fost aduse de antrenorul CSM CSU Oradea, Cristian Achim, după primul meci al finalei Ligii Naționale de baschet masculin, câștigat de U-BT Cluj.

Cristian Achim a declarat că meciul, care s-a jucat la Oradea, „a fost influențat de arbitraj”. În replică, reprezentanții U-BT Cluj spun că și ei s-ar putea plânge de arbitraj, dar că se concentrează pe joc.

Acuze după meciul dintre U-BT Cluj și CSM CSU Oradea

U-BT Cluj-Napoca a câștigat luni primul meci al finalei Ligii Naționale de Baschet Masculin, impunându-se cu 89-82 în fața rivalei CSM CSU Oradea.  După meci, antrenorul orădenilor, Cristian Achim, nemulțumit de rezultat, a declarat că scorul ar fi fost influențat de arbitraj.

„A fost un meci frumos, o veritabilă finală. Din păcate, acest meci a fost influențat de arbitraj. Îmi pare rău că trebuie să spun asta. În momentul în care o echipă cu un singur jucător care pătrunde spre coș beneficiază de 26 de aruncări libere, mi se pare ireal. Seeley are 15 libere aruncate fără să fi făcut o pătrundere tot meciul. Eu așa ceva nu am mai văzut în viața mea. Îmi pare rău. Au avut 14 aruncări libere în sfertul 4. Nu se poate chiar în felul acesta. Acesta este adevărul. Poate să spună oricine orice vrea, dar realitatea este aceasta. Nu am nimic de spus despre Cluj. Sunt o echipă foarte bună, dar, în condiții egale în ceea ce privește arbitrajul, poate că altfel ar fi stat situația”, a spus Cristian Achim.

Branko Ćuić, U-BT Cluj: Vor să pună presiune

Marți, a venit și replica conducerii echipei U-BT Cluj, care afirmă că orădenii vor să pună presiune pe arbitri.

„După ce am analizat meciul cu atenție, putem spune că și noi am fi avut motive să fim nemulțumiți de unele decizii de arbitraj. Totuși, nu vrem să intrăm în polemici. Alegem să ne concentrăm pe joc. Le cerem suporterilor noștri să rămână civilizați și să nu răspundă cu ură. Credem că declarațiile făcute de reprezentanții clubului din Oradea au un singur scop: să pună presiune pe arbitri înainte de următoarele meciuri”, a declarat directorul sportiv al U-Banca Transilvania, Branko Ćuić.

Antrenorul echipei clujene de baschet, Mihai Silvășan, consideră la rândul său că declarațiile omologului său sunt „nefericite”.

„Eu, ca antrenor, aleg să îmi îndrept toată atenția asupra evoluției echipei mele și asupra a ceea ce avem de corectat pentru a fi mai buni în meciul doi, chiar dacă am văzut declarațiile — nefericite, din punctul meu de vedere — ale omologului meu. Probabil domnul Achim, sau orice om realist, și-a schimbat părerea după ce a revăzut meciul, sau poate dânsul își dorește ca regulile acestui sport să se schimbe în favoarea echipei sale. Însă acest lucru nu trebuie să ne influențeze mentalitatea și ceea ce avem de făcut pe teren”, a spus Mihai Silvășan, care a mai precizat că principalul lui obiectiv este ca jucătorii să fie sută la sută concentrați și să etaleze cel mai bun baschet.

Cel de al doilea meci al finalei se dispută miercuri, tot la Oradea, de la ora 19.00.

Foto: U-BT Cluj

CFR Cluj și-a luat un fundaș croat de 500.000 de euro de la Slaven Belupo. Antonio Bosec, în vârstă de 27 de ani, ar veni liber de contract.

Clujenii vor să îl aducă pe Bosec pentru a acoperi banda dreaptă. Fotbalistul poate evolua și pe poziția de fundaș stânga, acolo unde mai este veteranul Camora, care-și va prelungi contractul și pentru sezonul următor.

Varga îi întărește și APĂRAREA lui Petrescu și vrea să aducă un fundaș croat la CFR Cluj

Croatul a mai jucat pentru Inter Zapresic, NK Tondach și Slaven Belupo Koprivnica. În acest sezon, Bosec a evoluat în 34 de meciuri în toate competițiile, în care a marcat un gol și a oferit trei pase decisive.