Dominic Stanca, unul dintre cei mai importanți și mai iubiți medici pe care i-a dat Clujul, care a fondat clinica ce-i poartă numele, a descoperit și organizat Băile Someșeni, a fondat Spitalul de femei din Orăștie și a condus numeroase campanii sanitare în Ardeal, a fost pensionat forțat la 62 de ani de către comuniștii aflați la putere.

„A fost înlăturat și desconsiderat, iar el a suferit groaznic tot restul vieții”, a spus, pentru Cluj24, nepoata marelui doctor.

Născut la Petroșani, tatăl său fiind preot

Dominic Stanca s-a născut în 4 octombrie 1892 în Petroșani, ca fiul mai mic al protopopului Avram Stanca și al Ioanei Chirca, fondatoarea Reuniunii femeilor române greco-ortodoxe din Petroșani.

Este fratele preotului dr. Sebastian Stanca (1878-1947) și al medicului Constantin Stanca, tatăl poetului și actorului Dominic Stanca (1926-1976), unchiul dramaturgului Radu Stanca și al cronicarului dramatic Horia Stanca (1909-2002).

De asemenea, este fratele Elenei Stanca, căsătorită cu protopopul Ioan Duma, acesta din urmă fiind una din victimele persecuției comuniste. A fost căsătorit cu dr. Nella Stanca.

A absolvit Medicina la Cluj

Dominic Stanca și-a făcut studiile primare și secundare la Petroșani, orașul natal. Studiile superioare, de medicină, le-a urmat la Cluj (1910-1915).

Ulterior și-a efectuat stagiul militar la Sibiu, unde se afla în momentul izbucnirii Primului Război Mondial. Ulterior, a fost trimis la Orăștie, unde i-a fost încredințată organizarea unei unități medicale militare. De aici, Dominic Stanca a fost trimis pe frontul din Polonia, în calitate de doctorand, de unde primește concediu pentru terminarea studiilor.

După finalizarea studiilor, în anul 1916, a activat în calitate de medic-sublocotenent la unul dintre spitalele garnizoanei din Viena. De aici este transferat la Spitalul Militar din Budapesta, ulterior pe frontul din răsărit, în Volohia și Bucovina.

Marea Ofensivă din Italia

Ulterior este trimis în Italia, unde ia parte la „marea ofensivă” (15-16 iunie 1918), unde așa cum subliniază Florea Marin în lucrarea „Medicii și Marea Unire”: „Doctorul Stanca se afla tot timpul printre răniți și intoxicații cu gaze de luptă”.

Activitatea și dificultățile din timpul războiului au fost consemnate chiar de către Dominic Stanca. Acesta „a întocmit sitematic, cu talent și cu meticulozitate, însemnări zilnice privind desfășurarea epidemiilor, precum și liste nominale ale ostașilor și ofițerilor căzuți victimă acestor calamități, notând și cimitirul în care aceștia au fost înhumați”.

De asemenea, Dominic Stanca a realizat însemnări legate de participarea sa la Marea Adunare Națională, ca delegat oficial din partea ,,Reuniunii Femeilor Române Greco-Ortodoxe din Petroșani”.

A deschis la Cluj prima clinică obstetrică-ginecologie din Transilvania 

După război, Dominic Stanca a devenit profesor universitar la Facultatea de Medicină din Cluj, secția Ginecologie. După Marea Unire, a participat împreună cu alți medici la organizarea serviciului militar din Cluj.

În aprilie 1919, a organizat și inaugurat prima clinică obstetrică-ginecologie din Transilvania, sub numele de „Spitalul de femei și ambulatoriul policlinic”. Înființarea acestei clinici s-a desfășurat sub noua administrație sanitară românească, având secții de medicală și chirurgie, unde se lucra la un nivel tehnic similar cu cel al clinicilor de profil.

Dominic Stanca (cel din dreapta sus) alături de familie și prieteni. Foto: Arhiva Stanca Ioana Gidro

Avându-l alături pe fratele său, medicul Constantin Stanca, Dominic Stanca a reușit să pună bazele unui important centru de asistență al femeilor bolnave și însărcinate, unde s-au format nenumărați specialiști în domeniu. Astăzi, clinica din Cluj îi poartă numele: Clinica Obstetrică-Ginecologie „Dominic Stanca”.

Campania igienico-sanitară la sate, școli, armată și în întreprinderi

Dominic Stanca a pus în aplicare bazele unei vaste campanii sanitare antisifilitice în perioada 1920-1921. El a fost în prima linie a acestei acțiuni de combatere a bolii și l-a avut colaborator în campanie pe medicul Constantin Levatidi, care i-a oferit posibilitatea de a pleca în străinătate pe baza unei burse.

Conștientizând nevoia implicării sale la Cluj, Dominic Stanca a refuzat. Campania igienico-sanitară s-a desfășurat prin anchete sanitare la sate, școli, armată și întreprinderi, în care medicul Stanca analiza riscurile la care erau supuși muncitorii.

Între anii 1925-1940, Dominic Stanca a activat ca profesor de igienă la Academia Teologică din Cluj, unde i-a învățat pe viitorii preoți măsurile de igienă, spre a fi utili în cadrul comunităților pe care aveau să le păstorească.

Dominic Stanca, alături de șeful său. Foto: Arhiva personală Stanca Gidro

Descoperirea și organizarea Băilor Minerale Someșeni

În 1928, reorganizează Băile Someșeni cu sprijinul Ministerului Sănătății și cu colaborarea unor colegi medici. Dominic Stanca descoperise efectele terapeutice ale acestor băi, ale căror proprietar era. Băile au fost naționalizate în 1949, iar el n-a mai avut voie să intre acolo timp de 10 ani.

Refugiul și activitatea medicală la Orăștie

Din cauza dictatului fascist, medicul Dominic Stanca a fost silit să părăsească Clujul și să se refugieze la Orăștie. Acolo a pus de asemenea, bazele unor sisteme medicale: a înființat Spitalul de femei și a organizat cu succes un sistem sanitar eficient de combatere a epidemiei de meningită cerebrospinală. A organizat, de asemenea, Spitalul de stat din Orăștie, iar în 1943 un spital cu 300 de paturi pentru Crucea Roșie la Suceava.

Revenirea la Cluj

După 23 august 1944, medicul Dominic Stanca s-a întors la Cluj, unde și-a reluat activitatea ca medic ginecolog la spitalul pe care îl fondase. A reorganizat și modernizat Spitalul de femei, îmbunătățindu-l prin crearea unei noi secții de oncologie, în cadrul căreia a activat și soția sa, Nella Stanca din anul 1951.

Tot în 1951, spitalul a fost transformat într-o bază de învățământ, sub denumirea de „Clinica ginecologică și obstetrică II din Cluj”. Acesta a fost locul în care până la pensionarea din 31 decembrie 1958, Dominic Stanca a activat ca medic primar ginecolog-oncolog.

Înmormântat în Cimitirul Central din Cluj

Dominic Stanca a decedat pe 1 aprilie 1979, la 87 de ani, fiind înhumat în Cimitirul Central alături de alți corifei ai primei școli românești clujene. A rămas în memoria colectivă ca „omul și medicul pentru care cea mai mare satisfacție a fost fericirea altora, pentru omenia de care a dat dovadă o viață întreagă”.

Bibliografie: Florea Marin – „Medicii și Marea Unire” / Wikipedia.org

Nepoata doctorului Stanca: „Toată viața lui a muncit și a gândit pentru alții. A fost un mic geniu”

Nepoata marelui medic ginecolog-oncolog a primit prenumele Stanca. A fost dorința bunicului său. Foto: Tudor Știrbu

„Noi, eu și fratele meu, îi spuneam bunicului <Moșu>. Nu ne-a cerut el, nu știu de unde i-a venit numele ăsta, cred că așa era tradiția în familie, bunicul meu fiind copil de preot din Petroșani. Noi, la Cluj, am trăit în aceeași casă: mama, tata, bunicul și bunica, eu și fratele meu.

Îmi amintesc că era extraordinar de supărat! Păi, după ce a murit, bunica i-a pus pe mormânt un epitaf: <Un om dedicat oamenilor>. Efectiv el a făcut foarte multe lucruri în viață pentru alții, dar într-un final toate au început să se degradeze: Băile Someșeni, la spital avea probleme …

Mai marii vremii, comuniștii care erau atunci la putere, l-au obligat să se pensioneze la 62 de ani! După câte a făcut, l-au dat afară! Păi toate femeile care veneau să nască la clinică voiau cu el. Să vă mai zic cât era de căutat: ne trezeam dimineața și în curte erau femei care au dormit pe bancă. Îl așteptau pe bunicul să meargă la clinică să nască”, rememorează Stanca Ioana Gidro, nepoata doctorului Dominic Stanca.

A suferit groaznic că a fost înlăturat

Stanca Gidro mai spune că bunicul său a suferit groaznic pentru că a fost înlăturat, mai ales că el era în putere. „L-au înlăturat și desconsiderat. I-au aprobat, în bătaie de joc, să funcționeze într-un cabinet cu un alt medic, dar numai o oră pe zi.

Era așa de dedicat față de clinică, de oameni, că și instrumentarul său particular, primise o trusă din inox cumpărată de bunica de la Viena, l-a dus la spital, că de acolo tot dispăreau ustensile … Cu Băile Someșeni, unde era proprietar pe 2/3 din suprafață, tot așa!

Nu l-au lăsat să calce acolo 10 ani, din 1949 până în 1959, iar el a suferit groaznic! Oameni care nu se pricepeau au ajuns să administreze Băile Someșeni. Au distrus locul ăla, au turnat pietriș și balast în nămol”, își amintește Stanca Gidro.

„Toată viața lui a muncit și a gândit pentru alții. A fost un mic geniu”, a mai spus nepoata marelui doctor.