Reducerea TVA la energie de la 19% la 9% ar putea aduce economii importante pentru români începând cu a doua jumătate a anului, arată un scenariu analizat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Potrivit președintelui ANRE, George Sergiu Niculescu, o astfel de măsură ar genera o diferență de doar 900 de milioane de lei în minus față de încasările statului din TVA în 2024, dar ar ușura semnificativ povara facturilor pentru consumatorii casnici și companii.

Facturile la energie ar putea să scadă semnificativ din iulie

„Este o propunere la care ne-am gândit serios. Am făcut mai multe simulări, luând în calcul consumurile estimate pentru perioada iulie-decembrie, ofertele din comparatorul de prețuri și structura actuală a pieței. Reducerea TVA la 9% ar însemna o colectare de TVA de 5,9 miliarde lei în 2025, față de 6,8 miliarde în 2024”, a explicat Niculescu, potrivit Agerpres.

În contextul menținerii prețurilor plafonate și al instabilității pieței energetice, măsura ar putea reprezenta o gură de oxigen pentru milioane de români afectați de costurile tot mai mari.

Ministerul Energiei analizează opțiunea

Totodată, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a confirmat marți că ministerul analizează opțiunea împreună cu Ministerul Finanțelor, invocând exemplul Greciei, unde TVA la energie este de doar 6%.

„Vrem să sprijinim economia, să fim competitivi și să reducem costurile pentru populație. Nu e o decizie ușoară, dar este una necesară”, a declarat ministrul Energiei.

Conform datelor ANRE, în prezent, ofertele din comparatorul oficial de prețuri variază între 1,02 și 1,66 lei/kWh (cu TVA inclus), iar impactul unei reduceri a TVA ar putea fi semnificativ pentru consumatorii vulnerabili și pentru IMM-uri. Decizia finală va aparține Guvernului și Ministerului de Finanțe.

Fostul deputat USR de Cluj, Viorel Băltărețu, îl acuză pe primarul Emil Boc că a făcut spectacol pe șantierul tronsonului 1 al Centurii Metropolitane, în loc să dea dovadă de transparență și răspundere administrativă.

”Domnul primar Emil Boc a ales să evalueze stadiul lucrărilor la extinderea la 6 benzi a Drumului Național cuprins între Nodul N din Cluj-Napoca și giratoriul de la viitorul Spital Regional din Florești (nu e de fapt Centura Metropolitană propriu zisă) uitându-se după „mobilizare” și „forfotă” pe șantier. Ca și cum progresul unei lucrări complexe se măsoară în câte utilaje se văd într-un moment dat, nu în documente, grafice și termene clare.
Orice proiect de infrastructură are un grafic de execuție detaliat, care spune exact ce lucrări trebuie făcute, în ce ordine și în funcție de ce condiționări – tehnice sau administrative.

Unele țin de constructor, dar altele țin chiar de instituția Primăriei sau de autoritățile statului”, a spus Băltărețu.

Întrebări despre Centură

Acesta i-a adresat primarului mai multe întrebări legate de proiectul primului tronson al Centurii Metropolitane.

Care este situația actuală a lucrării, în comparație cu planul inițial asumat de constructor? A fost actualizat acest plan? Ce diferențe există între ce s-a planificat și ce s-a realizat până acum? Ce măsuri concrete s-au luat pentru recuperarea întârzierilor?
Care este noul termen realist de finalizare, dacă de acum înainte toate lucrările merg fără blocaje? Există o proiecție clară, actualizată, asupra finalizării proiectului?
Ce a dus, concret, la întârzierile de până acum? Au fost probleme din partea constructorului sau din partea autorităților? Cine și ce a întârziat?
Există în continuare blocaje care pot ține în loc lucrările în următoarele luni? Dacă da – ce măsuri se iau pentru a le rezolva din timp?
Câte documente sau aprobări (emise de Primărie sau alte instituții) au venit cu întârziere? Ce efect au avut aceste întârzieri asupra ritmului lucrărilor?

Îngrijorat de apelul lui Boc

Fostul deputat USR s-a declarat îngrijorat de apelul lui Boc adresat cetățenilor, de a pune presiune pe constructorul centurii.

”Nu este normal – ba chiar este profund greșit – ca primarul municipiului, care este beneficiarul direct al lucrării și are toate instrumentele legale și administrative la dispoziție, să facă apel la cetățeni să pună presiune pe constructor.

Este greșit din punct de vedere politic, pentru că transferă responsabilitatea de la administrație către opinia publică – ca și cum oamenii ar trebui să compenseze lipsa de acțiune a autorităților.
Este greșit și din punct de vedere instituțional și contractual, pentru că Primăria are exact atribuțiile necesare pentru a verifica, sancționa și regla ritmul de execuție.

Nu cetățenii aplică penalități. Nu cetățenii convoacă ședințe tehnice. Nu cetățenii gestionează avizele, autorizațiile și termenele contractuale. Administrația o face – sau ar trebui să o facă”, a precizat Băltărețu.

Șantierul nu este un platou de PR

Acesta a subliniat că a trecut printr-o situație concretă în 2021, când a monitorizat podul peste Arieș de la Turda, un proiect cu blocaje reale, cele mai multe din partea autorităților.

”M-am implicat și am reușit, în ciuda piedicilor (chiar din partea primarului Turzii, care mă așteptam să fie primul interesat).

Podul s-a finalizat în 9 luni în loc de 12. Nu pentru că făceam filmări pe teren, ci pentru că am tratat lucrurile serios, cu presiune acolo unde trebuia – pe instituții, nu pe cetățeni.

Șantierul nu este un platou de PR.

Este o lucrare complexă, cu bani publici, termene clare și impact major pentru clujeni.

Iar dacă domnul Boc vrea să dovedească transparență și eficiență, îl invit să facă publice toate informațiile tehnice: graficul actualizat, sursele de întârziere, măsurile corective, eventualele blocaje administrative – și să ne spună concret ce face Primăria pentru ca această lucrare să respecte termenul de 4 ianuarie 2026.
Restul sunt doar exerciții de imagine”, a conchis Viorel Băltărețu.

Un gest banal din rutina zilnică, cum este băutul cafelei, ar putea contribui la menținerea sănătății fizice și mentale până la vârste înaintate, potrivit unui nou studiu prezentat în cadrul întâlnirii anuale a Societății Americane pentru Nutriție, desfășurată la Orlando.

Cercetarea, desfășurată de Universitatea din Toronto, arată că femeile care consumă moderat cafea între vârsta de 50 de ani și bătrânețe au șanse mai mari să se bucure de o viață lungă, lipsită de boli cronice și cu o funcție cognitivă și fizică menținută.

Consumul de cafea, asociat cu o îmbătrânire mai sănătoasă

„Femeile care beau între una și trei cești de cafea pe zi au mai multe șanse să ajungă la bătrânețe cu o sănătate fizică și mentală bună, fără afecțiuni majore”, a declarat autoarea principală, Sara Mahdavi, profesor adjunct la Facultatea de Medicină și Departamentul de Științe Nutriționale din cadrul Universității din Toronto, potrivit Mediafax.

Studiul s-a bazat pe datele din cadrul Nurses’ Health Study, una dintre cele mai ample baze de date medicale, cu peste 47.000 de participante monitorizate timp de 30 de ani.

Efectul benefic a fost observat în special la variantele cu cofeină ale cafelei, în timp ce ceaiul, băuturile carbogazoase cofeinizate sau versiunile fără cofeină nu au oferit același avantaj. Mai mult, consumul ridicat de sucuri carbogazoase cofeinizate a fost chiar asociat cu o șansă redusă de îmbătrânire sănătoasă.

Rezultatele detaliate vor fi publicate în lunile următoare.

Foto: pixabay.com

Euro stagnează, iar asta pentru că piața este încă optimistă după victoria președintelui Nicușor Dan.

Optimismul, arată analistul economic clujean Radu Georgescu, se datorează posibilității ca, conform Bloomberg, Uniunea Europeană să acorde viitorului guvern un răgaz pentru a introduce măsuri menite să reducă deficitul bugetar.

„Chinurile facerii” unui nou guvern nu au afectat evoluția leului

Totodată, arată economistul clujean, Matei Kubinschi, oficial al BNR, a afirmat recent în cadrul unui eveniment că „nu suntem într-o criză economică, nu suntem într-o criză financiară. (…) ce se vede la momentul actual este că deficitul la patru luni e 2,95%, cu 0,3 puncte procentuale mai mic decât anul trecut, dar pe această traiectorie este greu de crezut că putem să atingem ținta de 7% pe care o avem în planul bugetar structural pe termen mediu”.

În ultimele două săptămâni, cursul euro s-a plafonat în jurul pragului de 5,05 lei, care ar putea urca către sfârșitul anului viitor la 5,1 – 5,15 lei, o depreciere de circa 2%, în condițiile în care și celelalte monede de la marginea zonei euro se devalorizează.

Marțea aceasta, media monedei unice a crescut marginal de la 5,0572 la 5,587 lei, iar cotațiile din piață au urcat la 5,057 – 5,059 lei.

Indicii ROBOR au stagnat

Injecția de lichiditate la care a recurs BNR la începutul săptămânii, când a împrumutat băncile comerciale cu 25,038 miliarde lei la o dobândă de 6,5%/an, echivalentul ratei de referință, a stabilizat piața monetară, iar indicii ROBOR au stagnat la valorile stabilite luni.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,15%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,23% la iar cel la 12 luni 7,34%, a mai arătat analistul Radu Georgescu.

Moneda unică a crescut în piețele asiatice la un maxim de 1,1455 dolari, dar s-a retras în Europa până la 1,1387 dolari, după ce s-a anunțat că rata anuală a inflației din zona euro ar fi scăzut, potrivit estimărilor publicate de Eurostat, de la 2,2% în aprilie la 1,9% în mai. Această evoluție ar permite BCE să opereze o nouă tăiere a ratei de referință (dobânda pentru facilitatea de depozit) care se află în prezent la 2,25%, față de 4,25 – 4,50% în Statele Unite. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,4260 la 4,4330 lei.

Media francului elvețian a scăzut marginal de la 5,4175 la 5,4144 lei iar cea a lirei sterline de la 5,9937 la 5,9912 lei.

Crește prețul gramului de aur

Prețul gramului de aur a urcat de la 476,2358 lei la 478,6971 lei, consecință a creșterii unciei la 3.350 – 3.393 dolari/uncie.

Victoria conservatorului Karol Nawrocki la alegerile prezidenţiale din Polonia, a pus premierul Donald Tusk în poziția de a solicita un vot de încredere al Parlamentului de la Varșovia. Investitorii se tem că există riscul unor alegeri anticipate, astfel că media monedei poloneze s-a depreciat 4,2721 zloți/euro. Cursul celei maghiare a urcat la 403,26 forinți/euro, a mai arătat analistul economic Radu Georgescu.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 104.938 – 106.568 dolari, valori apropiate de cele de luni, iar ethereum se mișca între 2.593 și 2.653 dolari.