CFR Cluj are opt jucători convocați la acțiunile loturilor naționale din luna iunie.

Louis Munteanu a fost convocat la Echipa Națională a României pentru acțiunea reprezentativei mari în preliminariile pentru Campionatul Mondial, urmând să dispute meciuri împotriva Austriei (7 iunie) și Cipru (10 iunie). România se află în grupa de calificare H, alături de Austria Bosnia și Herțegovina, Cipru și San Marino. Atacantul se va alătura pe parcurs selecționatei U21 pentru Campionatul European ce se va desfășura în Slovacia.

CFR Cluj are OPT jucători CONVOCAȚI la loturile naționale

Matei Ilie și Otto Hindrich au fost convocați pe lista preliminară a Echipei Naționale de tineret pentru Campionatul European U21 (11-28 iunie), care se va desfășura în Slovacia. România face parte din grupa A, alături de Spania, Italia și Slovacia.

Virgiliu Postolachi a fost convocat la Echipa Națională a Republicii Moldova pentru meciul amical împotriva Poloniei (6 iunie) și pentru duelul cu Italia (9 iunie) din calificările pentru Campionatul Mondial. Republica Moldova face parte din grupa I de calificări, alături de Italia, Norvegia, Israel și Estonia.

Meriton Korenica și Lindon Emerllahu au fost convocați la Echipa Națională a Statului Kosovo pentru meciurile amicale pe care le vor disputa împotriva selecționatelor din Armenia (6 iunie) și Comore (9 iunie).

Sheriff Sinyan a fost convocat la Echipa Națională a Gambiei pentru meciurile amicale împotriva reprezentativelor din Guinea Ecuatorială (6 iunie) și Uganda (9 iunie).

Aly Abeid a fost convocat la Echipa Națională a Mauritaniei pentru meciurile amicale împotriva Republicii Centrafricane (6 iunie) și Burundi (10 iunie).

Aflat în direct la NapocaLive, primarul Floreștiului, Bogdan Pivariu, a vorbit despre stadiul lucrărilor de asfaltare din comună și cauzele care au dus la unele întârzieri pe anumite străzi.

„În ceea ce privește proiectele de asfaltare în Florești, aș vrea să clarific ce se întâmplă în anumite zone unde am întârziat cu refacerile, respectiv în zona str. Tăuțiului până în satul Tăuți, unde se lucrează și astăzi. Sigur, zilele acestea foarte ploioase ne-au ținut puțin în loc, ca și lucrări vorbesc.

Primarul Floreștiului, Bogdan Pivariu: Zilele acestea foarte ploioase ne-au ținut puțin în loc cu lucrările de ASFALTARE

Pe str. Doja, pe str. Horea, unde se lucrează acum la o asfaltare pentru modernizare, noi, la începutul anului, am trimis adrese către toate instituțiile statului care au rețele edilitare acolo, ca o corelare a proiectelor de investiții în comuna noastră, apă gaz, canal, să ne transmită un calendar și ce investiții vor face, tocmai pentru a le putea corela. Le-am corelat și cei de la apă au lucrat și pe Doja și pe Horea, la fel cei de la gaz. Atâta doar că refacerile durează puțin mai mult, dar să ținem cont că sunt niște bani economisiți, evităm spartul, asfaltatul și apoi iar spartul. Asta înseamnă eficiență.

Între timp se mai lucrează pe plombări la gropile apărute. Se lucrează puțin mai amplu pe str. Iazului, se lucrează în Luna de Sus, am finalizat drumul care duce la capelă, str. Mihai Eminescu, cea care iese în DN, cu trotuare și pe o parte și pe alta, am intrat cu lucrări inclusiv pe str. Răzoare, Sub Cetate… Din păcate, vremea nu a ținut cu noi și ritmul a încetinit, dar, cu apariția soarelui, o să avansăm mai rapid cu lucrările”, a spus primarul Bogdan Pivariu.

În satul clujean Bociu a fost inventată, în urmă cu vreo 300 de ani, un fel de limbă proprie. Toţi bărbaţii din satul Bociu erau geamgii, au împânzit toată ţara cu meşteşugul lor cu care îşi câştigau traiul şi, pentru a se putea înţelege între ei, fără să ştie şi clienţii sau autorităţile ce vorbesc, ei au inventat un grai propriu, specific geamgiilor, un argou, o nouă limbă, numită gumuţasca.

Dodu şi Drăgan au inventat gumuţasca

Ioan Goga, un geamgiu celebru din Bociu, declarat de către Ministerul Culturii drept tezaur uman viu, vorbeşte încă de copil gumuţasca şi povesteşte despre începuturile ei.
„Noi, ca meserie, învăţasem o limbă a noastră, a geamgiilor, care, când lucram -că făceam lucări mari, case, blocuri, hale- o vorbeam, ca să nu priceapă clientul.

VIDEO. Băsădeşte cugodu sasfacă mai deapsă. O limbă inventată într-un sat clujean acum 300 de ani se vorbeşte şi azi

Am învăţat o limbă mai aparte, să ne putem înţelege între noi, să nu priceapă clientul. Bătrânii noştri care au început meseria, primii oameni au fost aici Dodu cu Drăganu, cam de vreo 200 sau aproape 300 de ani. În zona asta s-a practicat meseria de geamgiu. În Călata, puţini, în Buteni, tot aşe, puţini, dar bocenii toţi au fost geamgii, şi mărgăuanii. Au învăţat o limbă a lor, ca să nu priceapă clientul. La pâine îi zicea jufă, la carne, huşcă. La ouă, cioicove, la bani hotini.

Vorbeau între ei, când se mai întâmpla că greşeau, că un geam era mai mic şi-l puneai. La căruţă, îi zicea toigă, la cal ţolan. Am învăţat limba asta lucrând împreună cu bătrânii. Când vorbeam să plătească mai scump. Băsădeşte cugodu sasfacă mai deapsă, adică vorbeşte cu clientul să plătească mai bine. Sau asucile mai mischi, adică să laşi mai lesne un pic. A fost bună limba asta, că te puteai înţelege fără să ştie clientul despre ce e vorba, că se mai întâmpla să greşeşti, ori ceva nu era în regulă”, spune Ioan Goga.

Gumuţasca din Bociu, Buteni, Mărgău, Călata

În monografia „Bociu, satul amintirilor” (Nicolae Şteiu şi Adrian Laza), autorii arată că gumuţasca este un argou al geamgiilor din Bociu, Buteni, Mărgău, Alunişu, Rogojel şi Călata, constând dintr-un grup de cuvinte luate din vorbirea populară de la unguri şi ţigani, folosite între ei şi doar de către ei înţelese, pentru a se feri de cei cărora le montau geamuri, dar şi de autorităţi care-i luau la întrebări în legătură cu meseria lor.
„Termenul de gumuţască, după părerea unora, ar proveni de la îmbinarea a două cuvinte, de la înălţimea Golumbăţ, dealul situat între Bociu şi Mărgău, şi de la moţ, nume dat locuitorilor din Apuseni, care purtau părul mai lung şi îl legau la spate ca să nu-i deranjeze în timp ce stăteau aplecaţi la cioplitul grinzilor”, arată Nicolae Şteiu şi Adrian Laza.
Lingvistul Romulus Todoran, în anul 1984, în lucrarea „Contribuţii de diactologie română” spune că acest argou a luat naştere cu scopul ca „geamgii să nu fie înţeleşi de oamenii cu care au de-a face” şi l-a numit „un argou al sticlarilor” folosit pentru a ascunde secretul meseriei, dar şi ca bravadă.

Gumuţasca a ajuns în toată ţara

În cei aproape 60 de ani de meserie ridicată la nivel de artă, tezaurul uman viu Ioan Goga a ajuns să-ţi practice meseria de geamgiu în cam toate zonele ţării. A început s-o practice încă de la 14 ani şi a ajuns cu ea şi cu geamurile sale în zona Craiovei, a Sibiului, şi, la „La vârsta de 12 ani am plecat cu un unchi, cu căruţa cu geamuri, în Bărăgan, la Slobozia Veche. Am umblat o toamnă pe acolo. De acolo am revenit, am făcut patru clase, cum era atunci. Tata era la Craiova, acolo umbla cu geamuri. La 14 ani mi-am făcut buletin şi m-am dus la el, la Craiova. Am umblat cu el vreo lună de zile, până am învăţat cât de cât oraşul. Pe urmă mi-a dat el un diamant mai rău, mi-am făcut rost de o tolbă mică şi mergeam pe stradă strigând „geamuri, geamuri”, „Necică, geamuri, geamuri”. Aşa am început a umbla pe acolo din 1960 până în 1965, la Craiova, dar nu se câştigau bani, că erau săraci oltenii.
Pe urmă, am avut un unchi la Sibiu. Aici se câştigau bani mai bine, că se făcea mobilă şi nu a făcut deloc geamuri şi oglinzi la ele. Aici am început şi făceam geamuri gravate. Acolo s-a schimbat treaba şi am câştigat bani bine. Am stat la Sibiu vreo 13 ani. Făcem gravura pe sticlă cu piatră de şlefuit. Le făceam destul de frumoase. Umblam cu tolba cu geamuri, mergeam în satul ăsta, mergeam în celălalt, până terminam marfa. Când terminam marfa, mă întorceam iar la oraş. Căram în spate cât puteam, cât ducea spatele, 30-40 de kilograme, cu zeci de bucăţi de geamuri. Umblam pe sate, de la Sibiu la Făgăraş, pe toată Ţara Oltului, şi spre Rupea, spre Alba Iulia. Dacă îmi picau zece clienţi, lichidam sticlele.
Pe urmă, în 1969 m-am căsătorit, după ce am făcut armata la Timişoara. Au apărut copiii şi fata trebuia să meargă până în Mărgău la şcoală, 4-5 kilometri. Am zis, gata, plec de aici. Am avut un frate la Bucureşti şi mai multe neamuri pe acolo şi m-am dus acolo. Strânsesem ceva capital şi mi-am luat o căsuţă. Era prin 1979″, povesteşte Ioan Goga.

În toată țara

La fel ca Ioan Goga, consătenii săi din Bociu au împânzit toată ţara cu meşteşugul de geamgii.
„Gumuţasca este folosită între ei ca străinii să nu înţeleagă când stabilesc preţul lucrării. Geamgii ne-au relatat că aceste cuvinte se folosesc de peste 100 de ani, de către cei care cărau cu tolba în spte bucăţi de sticlă de diferite mărimi, când se deplasau câte doi, dar şi mai târziu, când mergeau cu căruţele cu coviltir. Ei s-au răspândit în toată ţara creându-şi anumite zone de lucru.

Geamgii boceni şi-au întins zona de lucru de la Târgu Jiu până în Bucureşti, dar unii au ajuns şi la Ploieşti şi Galaţi. După anii 60 ai veacului trecut s-au stabilit cu micile lor ateliere în oraşe şi-n satele mai mari, iar în Bucureşti au ajuns vreo 80 dintre ei şi şi-au dus şi familiile.

În această etapă aproape toţi erau căsătoriţi cu consătene de-ale lor, dar copiii acestora au urmat în marea lor majoritate cel puţin liceu ori o facultate, au îmbrăţişat şi alte meserii, s-au căsătorit cu loclnice, ceea ce a dus la îndepărtarea de tradiţiile şi obiceiurile de acasă. Şi stfel populaţia satului s-a tot restrâns, accentuându-se fenomenul îmbătrânirii în sat”, arată Nicolae Şteiu şi Adrian Laza în monografia „Bociu, satul amintirilor”.

Tistulaş, gomon, vâenă şi alte gumuţeşti

Tot în monografia „Bociu, satul amintirilor”, Nicole Şteiu şi Adrian Laza prezintă o sumedenie de cuvinte din limba cu care geamgii din zonă se înţelegeau între ei, fără ca cei din anturaj să le înţeleagă graiul.
Printre cuvintele din gumuţască se numără tistulaş (poliţist), gomon (porc), vâenă (popă), spurav (violent), piţule (bani), scărmăneală (bătaie), guzi (regăţeni), gud (bărbat, dar nu geamgiu), gudoaică (femeie, dar nu de geamgiu), milăiţă (femeie atractivă), moţană (organul genital femeiesc), agodite (linişteşte-te).
Alte cuvinte sunt mai specifice strict meseriei de geamgiu, pe care o practicau: tolăuz (geam), toigă (căruţă), cotătoare (oglindă), altal (de la un capăt la altul), hălmaz (diamant),

Marius Avram

Duminică, 1 iunie, de Ziua Copilului, are loc deja consacrata Cursă de Rățuște, eveniment organizat anual de voluntarii Rotaract din Cluj-Napoca.

„Obiectivul urmărit este de a strânge fonduri pentru achiziționarea a 2 echipamente de ultimă generație, extrem de importante în desfășurarea activităților medicale ale SMURD Cluj: un monitor pentru măsurarea parametrilor vitali ai pacienților și un ventilator pentru intervenții de urgență.

VIDEO. Cursa de RĂȚUȘTE 2025 are loc duminică, 1 iunie, pentru SMURD Cluj. Boc: Mi-am luat și eu o rățușcă, are ochelari ca mine

Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca sprijină de asemenea activitatea SMURD Cluj de la bugetul local. În 2025 a fost aprobat sprijin financiar pentru asigurarea mesei echipajelor SMURD. De asemenea, Primăria contribuie cu investiții – spre exemplu, achiziția în cursul anului 2024 a unei autospeciale pentru Inspectoratul pentru Situații de Urgență Cluj, în valoare de 128.500 eur.

De 1 iunie, mii de rățuște se vor întrece pe Someș în ceea ce se anunță a fi un eveniment frumos și amuzant pentru copii și părinți. Startul Cursei se va da de la Podul Rozelor, de la 14:00, iar de la ora 11:00 voluntarii organizează activități pentru copii și întreaga familie.

Rățuștele se pot „adopta” mâine de la standul de la Iulius Mall, duminică până la ora 13:00, de la standul de la Podul Rozelor sau online, AICI.

Toate rățuștele de vor fi strânse de voluntari la finalul cursei”, a anunțat Primăria Cluj.